CSM a admis, marţi, considerând ca fiind întemeiată, cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie ca urmare a prezentării în mass-media a declaraţiilor celor trei politicieni în legătură cu presupuse abuzuri în anchetele pe care PÎCCJ le efectuează în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din 29 iulie, după ce a analizat în şedinţa plenului rezultatele verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară (IJ) în acest sens.
"Prin natura şi amploarea criticilor aduse activităţilor desfăşurate de magistraţi, respectiv prin aprecieri care induc faptul că procurorii acţionează la comandă prin încălcarea chiar a normelor care reglementează competenţa, fiind un instrument de intimidare şi de acţiune împotriva cetăţenilor, au fost încălcate limitele libertăţii discursului politic în raport cu activitatea magistraţilor. Prin discursurile şi afirmaţiile publice, cu caracter politic, din 15 august, care au pus în discuţie legalitatea activităţii organelor judiciare, s-a adus atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat cu consecinţa afectării independenţei sistemului judiciar şi a independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor", arată CSM într-un comunicat transmis marţi seara.
Consiliul susţine că prin afirmaţiile celor trei lideri s-a creat impresia publică referitoare la faptul că scopul activităţii organelor de urmărire penală este acela de a verifica în ce fel cetăţenii care s-au prezentat la referendum au votat şi nu verificarea eventualelor fraude comise în legătură cu procesul electoral prin încălcarea dispoziţiilor obligatorii.
"Într-un stat de drept nimeni nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra întregului sistem judiciar. (...) Dreptul la libertatea de exprimare nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti", se mai spune în comunicat.
În urma verificărilor, inspectorii judiciari au constatat că referitor la alegerile desfăşurate în perioada 2008 - 2009 (alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidenţiale şi referendum) au fost înregistrate la unităţile Ministerului Public un număr de 7.956 de cauze penale (din care 56 cauze au fost soluţionate prin rechizitoriu, în 6.531 au fost adoptate soluţii de netrimitere în judecată, iar în 187 de cauze cercetările nu sunt încă finalizate), iar în 2012 au fost înregistrate 632 de dosare referitoare la desfăşurarea referendumului şi 2.052 de cauze privind desfăşurarea alegerilor locale.
De asemenea, se susţine că în cele 632 cauze privind referendumul se efectuează verificări privitor la comiterea unor posibile fraude: persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente, cât şi pe listele electorale suplimentare; persoane care figurează că ar fi votat dar în realitate nu s-au prezentat la vot; prezenţa pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale; prezenţa pe listele electorale suplimentare a aceleiaşi semnături în dreptul unui număr mare de persoane.
Comunicatul mai arată că, în perioada 2008 - 2012, la nivelul DNA au fost înregistrate un număr de 17 cauze privind sesizarea unor fapte de natură penală comise în cadrul organizării şi desfăşurării alegerilor locale şi referendumului, iar dintre acestea cinci cauze privesc comiterea unor fapte penale în legătură cu desfăşurarea referendumului din 29 iulie.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
