Pe 2 septembrie, Ministerul Justiţiei a făcut public un comunicat în care critica protestele magistraţilor, pe care le consideră nelegale, şi în care preciza că aşteaptă ca CSM să îşi asume o poziţie clară. MJ a adresat o scrisoare preşedintelui CSM, Virgil Andreieş, prin care solicită convocarea de urgenţă a unei şedinţe de plen în care să se clarifice poziţia CSM faţă de forma protestului, anunţa comunicatul. Potrivit acestuia, solicitarea a fost respinsă o dată de plenul CSM în luna iulie, dar MJ consideră că afectarea intereselor şi drepturilor terţilor de întrerupere a activităţii de judecată impune rediscutarea propunerii.
Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti se pronunţă pentru reluarea activităţii de judecată. Astfel, susţine MJ, întreruperea activităţii de judecată încalcă legea şi statutul magistraţilor. Forma radicală şi nelegală a protestului, constând în întreruperea activităţii de judecată, este disproporţionată în raport cu motivaţiile care s-au succedat în susţinerea acestui protest, arată MJ. "Dobândirea unui statut salarial pe măsura importanţei şi complexităţii muncii nu se poate face cu forţa şi prin şantaj instituţional. Vremea mineriadelor a trecut", susţine MJ.
Tot pe 10 septembrie, CSM ar urma să ia în discuţie cererea de pensionare depusă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa.
Judecătorul a împlinit, pe 1 septembrie, vârsta de pensionare, respectiv 70 de ani, motiv pentru care a trimis CSM, în urmă cu mai multe săptămâni, cererea sa de pensionare.
Nicolae Popa a explicat, pe 31 iulie, pentru NewsIn, condiţiile în care a rămas în funcţie până la vârsta de 70 de ani, deşi legea prevede 68 de ani şi procedura care va fi urmată pentru desemnarea unui alt preşedinte la conducerea instanţei supreme.
Astfel, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este numit de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani. Judecătorii care îndeplinesc această condiţie îşi pot depune candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte a devenit vacantă, respectiv de la data publicării în Monitorul Oficial a decretului prezidenţial de eliberare din funcţie (n.r. prin pensionare, în cazul de faţă). Delegarea unui judecător în funcţia de preşedinte interimar al Înaltei Curţi, până la ocuparea postului vacant, se va face tot în condiţiile Legii 303/2004 şi se va dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu acordul scris al acestuia, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Întrebat dacă are în vedere vreun judecător care să asigure interimatul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa a declarat, pentru NewsIn, că, deocamdată, nu s-a gândit la nimeni şi că, cel mai probabil, va acest lucru înainte de şedinţa CSM.
Nicolae Popa a fost numit preşedinte al ÎCCJ în 2004 şi, potrivit Legii 56 din 2003, ar fi trebuit să conducă instanţa până în 2010, în baza unui mandat de 6 ani. Potrivit aceleiaşi legi, Popa îşi încheie mandatul mai devreme, deoarece împlineşte 70 de ani, vârsta prevăzută de Legea 56 din 2003 pentru pensionare.
Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti se pronunţă pentru reluarea activităţii de judecată. Astfel, susţine MJ, întreruperea activităţii de judecată încalcă legea şi statutul magistraţilor. Forma radicală şi nelegală a protestului, constând în întreruperea activităţii de judecată, este disproporţionată în raport cu motivaţiile care s-au succedat în susţinerea acestui protest, arată MJ. "Dobândirea unui statut salarial pe măsura importanţei şi complexităţii muncii nu se poate face cu forţa şi prin şantaj instituţional. Vremea mineriadelor a trecut", susţine MJ.
Tot pe 10 septembrie, CSM ar urma să ia în discuţie cererea de pensionare depusă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa.
Judecătorul a împlinit, pe 1 septembrie, vârsta de pensionare, respectiv 70 de ani, motiv pentru care a trimis CSM, în urmă cu mai multe săptămâni, cererea sa de pensionare.
Nicolae Popa a explicat, pe 31 iulie, pentru NewsIn, condiţiile în care a rămas în funcţie până la vârsta de 70 de ani, deşi legea prevede 68 de ani şi procedura care va fi urmată pentru desemnarea unui alt preşedinte la conducerea instanţei supreme.
Astfel, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este numit de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani. Judecătorii care îndeplinesc această condiţie îşi pot depune candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte a devenit vacantă, respectiv de la data publicării în Monitorul Oficial a decretului prezidenţial de eliberare din funcţie (n.r. prin pensionare, în cazul de faţă). Delegarea unui judecător în funcţia de preşedinte interimar al Înaltei Curţi, până la ocuparea postului vacant, se va face tot în condiţiile Legii 303/2004 şi se va dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu acordul scris al acestuia, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Întrebat dacă are în vedere vreun judecător care să asigure interimatul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa a declarat, pentru NewsIn, că, deocamdată, nu s-a gândit la nimeni şi că, cel mai probabil, va acest lucru înainte de şedinţa CSM.
Nicolae Popa a fost numit preşedinte al ÎCCJ în 2004 şi, potrivit Legii 56 din 2003, ar fi trebuit să conducă instanţa până în 2010, în baza unui mandat de 6 ani. Potrivit aceleiaşi legi, Popa îşi încheie mandatul mai devreme, deoarece împlineşte 70 de ani, vârsta prevăzută de Legea 56 din 2003 pentru pensionare.
