Din 1990, numarul angajatilor a scazut in fiecare an, ajungand de la 880.000 la 325.000 de muncitori in prezent. "Scaderea a fost si pe baza retehnologizarii, dar din 2005, scaderea se datoreaza falimentarii multor firme care nu au suportat socurile cumulate ale devalorizarii euro, cresterii costurilor la utilitati, la salarii, si competitia acerba prin intrarea Chinei in Organizatia Mondiala a Comertului", a declarat Grapini. In prezent, industria usoara din Romania numara 310.000 de angajati prezenti in 3.500 de intreprinderi.
Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS) se declara optimista, desi vor mai trece cativa ani pana la stabilizarea situatiei. "In urmatorii doi ani, prevad o crestere a plecarii lucratorilor din industrie, urmand ca din 2009 sa se ajunga la o scadere a fluctuatiei. Va aparea, apoi, o mai mare stabilitate si o intoarcere a multor lucratori din alte tari", a declarat Grapini.
Dupa spusele Mariei Grapini, acest lucru se va datora, pe de o parte, saturatiei pietei muncii in alte tari, apoi datorita schimbarilor din Romania privind nivelul salariului si a conditiilor generale. Parerea Mariei Grapini este sustinuta si de Gheorghe Caescu, directorul general al Iasitex, unul dintre primii cinci jucatori de pe piata autohtona de textile.
"Romania este o piata tentanta, care va atrage investitii din partea companiilor de textile din strainatate. Sectorul industriei textile se va stabiliza datorita investitiilor din partea companiilor din vestul Europei si din America", a precizat el. Grapini este de parere ca investitia in resursele umane este foarte importanta. "Este in interesul oricarui angajator sa aiba forta de munca stabila, pentru a o perfectiona in scopul cresterii productivitatii", a adaugat Grapini. Reprezentantul FEPAIUS a declarat ca pentru firma proprie, Pasmatex, solutia pe care a gasit-o pentru a fideliza angajatii a fost de a le oferi transport gratuit pana la fabrica, chiar daca vin de la distante de cateva sute de kilometri. "Cu toate acestea, au invocat ca pentru ei este un castig sa stea acasa, sa primeasca acelasi salariu ca in Timisoara, dar sa nu mai piarda trei ore pe drum", a precizat Grapini. O alta solutie pe care cei de la Pasmatex au gasit-o a fost aceea de a amenaja halele, in sensul ca au pus la dispozitie sali de mese si dusuri pentru a oferi conditii mai bune angajatilor si pentru a fi in conformitate cu normele impuse de Uniunea Europeana.
Grapini a precizat ca fiecare angajat beneficiaza de o perioada de instruire de trei luni, timp in care este platit chiar fara a produce nimic. "Am instruit peste 700 de oameni, ca acum sa ramanem cu un fond de 400 de cusatoare", a adaugat Grapini. Si directorul de la Iasitex spune ca instruirea angajatilor este foarte importanta pentru companie. "Avem in cadrul companiei doua clase in care pregatim personalul necalificat pentru posturile de care avem nevoie in companie. Permanent avem 40 de oameni care beneficiaza de training". Caescu a precizat ca pe durata trainingului, care dureaza trei luni, angajatii sunt platiti.
In prezent, in cadrul Iasitex, lucreaza 280 de angajati, Caescu precizand ca numarul acestora fluctueaza cu 50-60 pe luna.
Salariul mediu in cadrul companiei este de 300 de euro pe luna, angajatii beneficiind de un pachet salarial atractiv care implica, pe langa salariu, tichete de masa, bonusuri si prime de vacanta.
"Un muncitor necalificat poate avea un salariu de 169 de euro pe luna plus bonuri valorice, un muncitor calificat avand maximum 478 de euro", a declarat Maria Grapini, director general al Pasmatex.
Maria Grapini sustine ca salariul din Romania reflecta productivitatea de patru-zece ori mai mica si costurile mai mari de functionare a companiilor autohtone.
Faliment. La inceputul acestui an, Maria Grapini anunta ca peste 40% dintre microintreprinderile de profil din tara se vor inchide, pentru ca nu functioneaza in conformitate cu regulile impuse de UE. "Companiile mici din textile sunt cele mai expuse riscului de a sucomba. Nu au posibilitati financiare de a se dezvolta tehnologic, nu pot creste productivitatea, nu mai sunt competitive. Majoritatea au facut 100% lohn si actualul curs euro-leu le-a dus la faliment, deoarece platesc in lei din ce in ce mai mult pentru functionare si primesc pe aceeasi cantitate fizica produsa tot mai putini lei". Cu putin timp in urma compania Akrom Akal, unul din primii zece jucatori de pe piata, si-a anuntat falimentul, activele fabricii urmand sa fie vandute.
Solutia ar putea fi aducerea de forta de munca din strainatate. Insa multi dintre jucatorii din industrie sunt reticenti. Aceasta pentru ca, sustin investitorii, este mai costisitor sa angajezi lucratori straini, pentru care trebuie sa asiguri cazare si sa aduci translatori, decat sa gasesti oameni pe plan intern. "Cred ca singurul avantaj pentru piata de textile din Romania ar fi formarea unei competitii pe piata muncii, ceea ce ar duce la profesionalizarea si responsabilizarea angajatilor", sustine Maria Grapini.
Productia in lohn este privita de jucatorii din domeniu ca o realitate a pietei. "Productia in lohn exista si va exista si in viitor. Intotdeauna vor fi tari care vor prefera sa subcontracteze productia pentru designul si brandul lor, in tara lor sau in alte tari. In general, firmele care nu au capital propriu foarte mare vor lucra lohn, iar cele puternice vor subcontracta", a spus Grapini. Reprezentanul Iasitex a declarat ca in ceea ce priveste compania sa, productia in sistem lohn nu este o solutie. "Iasitex a evitat sa lucreze in sistem lohn, deoarece este o activitate tranzitorie care nu aduce un castig sigur pentru o lunga perioada de timp".
Productia in sistem lohn este o solutie pentru companiile din strainatate, acest sistem fiind abordat din cauza costurilor de productie mici pe care le suporta aceste companii in Romania.
"In ceea ce ne priveste, multe firme din Germania s-au intors in Romania ori s-au orientat catre Ucraina sau Bulgaria, pentru ca acestea le ofera posibilitatea de a produce mult la un pret scazut. Atunci cand produci in lohn, compania partenera aduce tot, in sensul ca este responsabila pentru materia prima, pentru accesorii si pentru transport, tot ce iti cer este sa contribui cu forta de munca", a declarat Juliana Schneider, project manager IBD/GTZ pentru sectorul de textile si confectii.
Programul IBD/GTZ de Promovare Economica si Ocupare a Fortei de Munca al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (BMZ) ofera consultanta firmelor romanesti de textile si se axeaza pe cresterea schimburilor comerciale dintre cele doua tari. Schneider observa, totusi, ca ponderea productiei in lohn ar trebui sa scada, pentru a nu duce la falimentul firmei in cazul in care partenerul strain decide sa-si relocheze productia. "Companiile ar trebui sa se axeze pe productia sub brand propriu si pe comercializarea portofoliului de produse atat in tara, cat si in afara granitelor". Dupa parerea consultantului GTZ, un exemplu demn de urmat de firmele din Romania este cel al companiei Jolidon, care nu a lucrat niciodata in lohn, dar a ales pietele straine ca mod principal de desfacere a produselor. In viziunea lui Schneider, aceasta pozitionare pe piata externa a adus expansiunea companiei care a achizitionat de curand LCS Conf si producatorul italian Infiore.
Conform datelor oferite de FEPAIUS, la nivel national exista peste 500 de branduri romanesti, printre cele prezente pe piata europeana fiind Jolidon, Seroussi, Irina Schroter, Karotte sau Grappini. Companiile din Romania trebuie sa intre pe piata cu propriile colectii, este parerea Julianei Schneider. "In Romania trebuie sa avem colectii care sa respecte limitele si tendintele acceptate la nivel international, trebuie adoptat un design competitiv si o strategie de marketing foarte buna pentru a vinde acea colectie", a precizat Schneider.
Desi de mult timp jucatorii din piata afirma ca lohnul se afla pe o panta descendenta din 2005, un numar tot mai mare de companii din strainatate sunt interesate de investitii in Romania. "Acestia sunt dispusi sa plateasca, si pot plati, salarii peste cele existente si pot oferi alte facilitati, dar se lovesc de lipsa oamenilor calificati si cu atitudine pozitiva fata de munca", a precizat Grapini.
Specialistii din industrie sunt de acord intr-o privinta, aceea ca lohnul este benefic datorita transferului tehnologic si a know-how-ului. Productia interna pentru piata de textile este de 15%, comparativ cu 1990, cand productia interna era de aproximativ 75%. In prezent, Romania exporta textile de sase miliarde de euro. Consumul pe cap de locuitor pentru haine a fost anul trecut de 76 de euro in Romania, conform Euromonitor. In restul Europei, bulgarii au cheltuit 95 de euro in 2006 pe cap de locuitor, la mare distanta si ei de vecinii greci, cu 1.225 de euro pe cap de locuitor, sau de italieni, cu 1.224 de euro.
"Scaderea a fost si pe baza retehnologizarii, dar din 2005, scaderea se datoreaza falimentarii multor firme care nu au suportat socurile cumulate ale devalorizarii euro, cresterii costurilor la utilitati, la salarii Maria Grapini presedinte Federatia Patronala din Industria Usoara
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
