Întârzierea construcției de autostrăzi poate fi justificată de apariția diverselor specii de animale care trebuie protejate și/sau de apariția și exercitarea unor presiuni venite de la asociații și ONG-uri de mediu, de la populație sau media, susține ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, într-un răspuns dat deputatului Silviu Dehelean privind situația infrastructurii din România. ”Construcția de autostrăzi se realizează în conformitate cu legislația în vigoare. Este o realitate că pentru fiecare construcție de autostradă trebuie parcurse faze concrete care necesită etape de timp mai lungi sau mai scurte, potrivit aceleiași legislații. Un exemplu edificator în acest sens îl reprezintă obținerea autorizației de construire și a acordului de mediu, care presupun la rândul lor o serie de alte autorizații, care implică autoritățile locale, dar și alte instituții. Un alt exemplu, care chiar dacă parte derizoriu este foarte prezent: apariția diverselor specii de animale care trebuie protejate. Chiar dacă pentru opinia publică apariția urșilor poate fi spectaculoasă și un moment de divertisment, aceeași apariție pe o autostradă poate naște tragedii. Uneori, CNAIR (Compania de Autostrăzi, n.r.) este obligată să țină seama de apariția și exercitarea unor presiuni venite de la asociații și ONG-uri de mediu, de la populație sau medie. În acest context, modificarea unui proiect poate însemna tergiversarea sau chiar reluarea unor etape importante. În această situație, Compania trebuie să ia decizia corectă, chiar dacă pe moment nu este cea mai populară, în acest caz, construcția tunelurilor și a altor căi de acces pentru animale. Chiar dacă așteptările sunt justificate, accelerarea și eventual scurtarea termenelor nu pot fi făcute în afara cadrului legal”, a spus Cuc.
În momentul actual, construcția de autostrăzi în România se face cu bani europeni (75%) și de la bugetul statului (25%), ceea ce presupune acceptarea și respectarea condițiilor impuse de Comisia Europeană, mai afirmă Cuc.
Celebre sunt tunelurile de urși de pe lotul 3 autostradă Lugoj-Deva. Povestea acestora a început încă din 2010, odată cu publicarea Acordului de mediu pentru Autostrada Lugoj – Deva. Mai multe organizaţii de mediu au reacţionat la prevederile sale, iar în 2011 au transmis Comisiei Europene şi statului român un memorandum cu privire la impactul negativ al respectivei autostrăzi planificate şi la prezentarea unor soluţii posibile de atenuare a acestuia. Cele mai importante vizau construcţia unor ecoducte în aceleaşi zone în care au fost stabilite în prezent, dar care nu fuseseră incluse în acordul iniţial de mediu.
