Emisă de Guvern într-un moment de tensiune maximă, cauzată de măsurile dure de austeritate luate la jumătatea anului, Ordonanţa a avut drept scop declarat echilibrarea raportului de forţe dintre bancă şi client. De altfel, a fost vorba şi de o obligativitate venită din partea Uniunii Europene de a transpune Directiva 48 pe 2008 în legislaţia locală. Guvernul român, însă, a dat dovadă de exces de zel în acest caz şi a extins prevederile directivei, care vizează doar creditele nou acordate, negerantate cu ipotecă şi mai mici de 75.000 de euro. Zelul a pălit, însă, pe final de an, când, la presiunea băncilor, de sub incidenţa Ordonanţei au fost scoase creditele în derulare.

Băncile au avut la dispoziţie trei luni să se alinieze la noile reguli, însă, după ce au lăsat pe ultima săptămână semnarea actelor adiţionale pentru milioane de clienţi, au sfârşit prin a ignora prevederi importante ale actului normativ, anticipând faptul că parlamentarii vor ceda presiunilor şi vor elimina paragrafele incomode instituţiilor financiare. După ce Senatul a aprobat Ordonanţa în forma aprobată de Guvern, băncile au declanşat un pressing fără precedent asupra deputaţilor.

Astfel, după luni de discuţii, forma finală a actului nu prea mai seamănă cu varianta iniţială. Şi asta pentru că pressingul băncilor s-a reflectat inclusiv în declaraţiile de susţinere venite din partea Băncii Naţionale a României şi chiar a instituţiilor financiare internaţionale. De celalată parte, clienţii au prins curaj şi s-au constituit în grupuri de presiune, pentru a forţa instituţiile financiare să accepte negocierea directă şi aplicarea prevederilor Ordonanţei 50 în forma aprobată de Guvern.

Efervescenţa, însă, nu a durat prea mult, pentru că o parte din clienţi au evitat să meargă mai departe, în sălile de tribunal pentru a da banca în judecată. Şi asta pentru că, pe de o parte nu au încredere în justiţia românească, iar pe de altă parte au cedat presiunilor şi ameninţărilor venite din partea băncilor, referitoare la declararea scadentă a împrumutului sau alte sancţiuni de acest gen.

În concluzie, deşi scopul Ordonanţei 50 a fost unul nobil, forma finală, impusă de forţa de lobby a băncilor, dezamăgeşte clienţii. Pentru aceştia, unul dintre câştiguri, poate singurul, este acela că Ordonanţa 50 i-a făcut să citească cu mai multă atenţie contractele de credit şi să încerce, măcar, să-şi înţeleagă obligaţiile, că de drepturi încă nu putem vorbi.

Discuţiile pe marginea Ordonanţei 50 au venit şi pe fondul unui an nefast atât pentru bănci cât şi pentru clienţi.

Băncile sunt pe minus atât la economii, cât şi la credite. Soldul împrumuturilor private s-a redus cu 0,5% în octombrie faţă de septembrie, până la 206,8 miliarde de leil, arată datele Băncii Nationale a României. Faţă de octombrie 2009, creditul acordat firmelor şi persoanelor fizice a crescut, în termeni nominali, cu 2,8%, însă în termeni reali, cifrele reprezintă o scădere de 4,7%. Căderea a fost generată mai ales de contracţia creditelor pentru populaţie, în condiţiile în care creditarea către firme a crescut.

În paralele cu scăderea creditării, restanţele populaţiei şi firmelor la bănci au crescut în octombrie cu 237 de milioane de lei, după avansul de 1,5 miliarde de lei din luna septembrie, potrivit datelor băncii centrale. Astfel, la 10 luni, soldul restanţelor a ajuns la 15,9 miliarde de lei, adică 7,6% din totalul creditelor acordate de bănci. La împrumuturile în lei, întârzierile au ajuns, în octombrie, la 7,4 miliarde de lei, iar la cele în valută la 8,5 miliarde.

Pe de altă parte, depozitele populaţiei şi firmelor au scăzut în octombrie cu 0,6% faţă de luna precedentă, până la aproape 167 de miliarde de lei. În timp ce firmele şi-au păstrat, în mare parte depozitele, populaţia şi-a redus puternic economiile din iunie până în octombrie, cu 1,9 miliarde de lei. Faţă de octombrie 2009, depozitele au crescut, în termeni nominali, cu 4,8%, însă, în termeni reali vorbim tot de scădere. Potrivit unui sondaj al Fondului Naţional de Garantare a Depozitelor, numărul titularilor de conturi de economisire s-a redus cu 1,2 milioane în primele nouă luni din 2010, iar perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare pentru 2011.