Cum a reușit Teheranul să destructureze rețeaua de spioni ai CIA din Iran care au fost abandonați apoi de americani (Reuters)

În interviurile cu șase foști informatori iranieni ai CIA, Reuters a descoperit că CIA a fost foarte neglijentă în încercarea de a strânge cu orice preț informații secrete despre Iran, punând în pericol persoanele care și-au riscat viața pentru a ajuta SUA. Spionul a fost prins cu doar câteva minute înainte să poată scăpa din Iran. Gholamreza Hosseini era în aeroportul Imam Komeini de la Teheran la finalul anului 2010 și se pregătea să urce într-un avion cu destinația Bangkok, acolo unde inginerul industrial din Iran urma să se întâlnească cu agenții CIA care îl recrutaseră. Dar, înainte să poată plăti taxa de plecare pentru a putea părăsi țara, bancomatul din aeroport i-a respins cardul. Câteva secunde mai târziu, un ofițer de securitate i-a cerut pașaportul înainte să îl escorteze înspre o zonă lounge VIP pustie. Ofițerul i-a spus lui Hosseini să se așeze pe o canapea care fusese întoarsă înspre peretele sălii VIP. Hosseini a rămas singur pentru câteva momente confuze în care, după ce s-a asigurat că nu îl vede nicio cameră de securitate, acesta a scos din pantaloni un card de memorie plin cu secrete de stat – dacă ar fi fost descoperite de autorități, Hosseini risca să fie condamnat la moarte și spânzurat. Inginerul iranian și-a băgat cardul în gură, l-a mestecat și a înghițit resturile. Hosseini a negat apoi în fața agenților de la Ministerul Informației, care l-au interogat și l-au bătut, însă încercările sale de a nu-și recunoaște vina au fost inutile: agenții știau deja totul. Dar cum?

„Nu am spus nimănui niciodată aceste lucruri”

„Nu am spus nimănui niciodată aceste lucruri”, a spus Hosseini pentru Reuters, întrebându-se dacă nu cumva însăși CIA l-a vândut guvernului iranian. În loc de trădare, însă, Hosseini a fost victima neglijenței CIA, potrivit informațiilor descoperite de Reuters în urma unei investigații care a durat un an de zile. Un sistem de comunicații secrete al CIA defectuos le-a permis agenților iranieni să îl identifice și captureze pe Hosseini, care a spus că, de când a fost prins, nu a mai fost contactat de americani, nici măcar atunci când a fost eliberat în 2019. CIA a refuzat să vorbească despre situația lui Hosseini. Experiența prin care a trecut Hosseini, în care a fost abandonat de agenția americană de spionaj, nu este una unică.  Un alt informator a spus că CIA i-a spus să lase informațiile secrete într-o locație din Turcia supravegheată de Iran. Un alt bărbat, fost angajat al guvernului iranian care a călătorit la Abu Dhabi pentru a obține o viză americană, a spus că ofițerul CIA a încercat fără succes să îl convingă să spioneze pentru Statele Unite, ceea ce a dus la arestarea sa atunci când s-a întors în Iran. Încercările agresive ale CIA le-a pus uneori în pericol viața iranienilor de rând care au colaborat cu americanii, chiar și când șansele de a obține informații importante erau foarte mici. Când acești oameni sunt prinși de autoritățile de la Teheran, CIA nu le oferă niciun ajutor informatorilor sau familiilor lor, nici măcar la ani de zile după ce au fost prinși, potrivit celor șase iranieni intervievați. „Dacă suntem neglijenți, dacă suntem nesăbuiți și am fost infiltrați, atunci să ne fie rușine”, a spus James Olson, fost șef al operațiunilor de contraspionaj ale CIA. „Dacă oamenii plătesc prețul încrederii pe care ne-o acordă pentru a ne împărtăși informații și au de suferit, atunci noi am dat greș din punct de vedere moral.”

Campania de constraspionaj a Iranului a demascat zeci de spioni și informatori ai CIA

Cei șase iranieni au fost arestați în urma unei campanii agresive de contraspionaj demarată de Iran în 2009 care nu ar fi fost posibilă fără greșelile comise de agenții CIA, potrivit informațiilor publicate în mass-media și mărturiilor a trei foști oficiali americani din domeniul securității naționale. Hosseini a fost sigurul care a spus că a folosit instrumentul de mesagerie cu probleme, însă în urma analizei a doi specialiști independenți în securitatea cibernetică a reieșit că sistemul de comunicații secrete care nu mai este folosit de CIA ar putea fi de vină pentru descoperirea a 20 de alți spioni iranieni și sute de alți informatori care operau în mai multe țări din toată lumea. Platforma de mesagerie, care a funcționat până în 2013, era ascunsă printre site-urile de știri și hobby-uri și era folosită de spioni pentru a comunica cu agenții CIA. Aceste eșecuri ale serviciilor americane de informații continuă să bântuie conducerea CIA. Potrivit New York Times, liderii agenției de spionaj au avertizat anul trecut că au pierdut o mare parte a rețelei de spionaj pe care aceștia au creat-o în Iran și că neglijența agenților CIA pune în pericol misiunea lor în toată lumea. Cei șase iranieni au stat la închisoare între 5 și 10 ani. Patru dintre ei, inclusiv Hosseini, au rămas în Iran după ce și-au ispășit pedeapsa și ar putea fi arestați din nou. Doi dintre ei au părăsit țara și au devenit refugiați fără naționalitate.

Metoda simplă prin care informatorii CIA au fost descoperiți

• CIA a creat sute de site-uri rudimentare de știri, de sănătate și de sport. În interiorul lor era ascunsă o aplicație de mesagerie secretă pe care agenția o folosea pentru a comunica cu un singur informator.
• Aplicația era ușor de depistat: cu un simplu click-dreapta pe oricare din paginile acestor site-uri, puteai să vezi codul folosit la crearea lor. Codul folosit de CIA conținea descrieri evidente ale funcțiilor secrete ale site-urilor – cuvinte precum „mesaj”, „compune” și „parolă” erau vizibile în cod.
• CIA a tratat cu neglijență și achiziționarea domeniilor care găzduiau aceste site-uri, pe care le-a cumpărat în masă și care aveau numere de identificare, sau IP-uri, consecutive, precum adresele caselor construite pe aceeași stradă.
• Dacă o agenție străină de spionaj îl descoperea pe informatorul care folosea unul dintre site-uri, ar fi fost foarte ușor pentru aceștia să găsească și celelalte site-uri folosite de alți informatori căutând adresele IP învecinate.
• Odată ce site-urile erau identificate, prinderea spionilor ar fi fost o misiune foarte simplă – tot ce trebuiau să facă vânătorii de spioni era să monitorizeze cine intra pe site.