Uniunea Europeană a căzut în nişte bălării. Undeva, niciunde, pe un câmp de la marginea comunei băcăuane Bereşti-Tazlău, stelele UE lucesc printre buruieni, pe albastrul unui panou de tablă pus odinioară în picioare, ca să indice că cineva a făcut o investiţie comunitară. E o staţie de sortare a deşeurilor, ne spune placa pe care nimeni nu s-a obosit să o ridice după ce a fost culcată la pământ de vânt. „Investim în mediu. Credem în viitor”, mai scrie pe ea. Costul investiţiei: 11.530.000 lei. În spatele panoului stau ferecate două clădiri, ridicate de câţiva ani, care ar fi trebuit să servească la gestionarea corectă a deşeurilor în judeţ. Aşa că imaginea acelui panou căzut fără ca nimănui să i se pară că mai are sens să fie ridicat şi reînfipt în pământ e emblematică. Dar nu numai pentru ce se întâmplă la Bereşti-Tazlău, nu numai pentru ce se întâmplă în tot judeţul. E imaginea unei situaţii la nivel naţional.   „Un model de cum ştie românul să aprecieze o mână întinsă”   Articolul integral în JURNALUL NAȚIONAL