Motorul acestei creşteri: investiţiile străine directe, care au venit în Georgia după 2003. În total, patru miliarde de euro, adică, raportat la o economie atât de mică, una dintre cele mai mari ponderi din lume. La care se adaugă o creştere economică ajunsă la două cifre, 12,3% în 2008, anul în care invazia rusă, criza financiară, alegerile şi frământările interne au oprit timpul.
“Economia va scădea cu 2% anul acesta, dar credem că ce este mai greu a trecut. Măsurăm zilnic înregistrările de maşini şi de proprietăţi, care arată încrederea în economie. Au început să crească", spune Vakhtang Lejava, consilier al premierului Nika Gilauri.
Vakhtang Lejava şi Tamara Koviridze sunt doi dintre funcţionarii care au schimbat din temelii, începând din 2004, sistemul de stat din Georgia. Înregistrarea proprietăţilor, de exemplu, durează acum câteva ore.
Din 110 mii de funcţionari au fost concediaţi 80%, inclusiv toţi poliţiştii (ulterior, populaţia din închisori s-a triplat, la 18.000) şi toţi vameşii, apoi înlocuiţi de tineri până când numărul total s-a stabilizat la 70.000. Cifra include militarii, dar nu profesorii şi medicii.
“Au fost concediaţi bunicii, dar a fost angajată generaţia tânără. Familia ca întreg a avut de câştigat”, povesteşte Tamara.
Ulterior, salariile în sectorul public au crescut de zece ori. Acum, salariul mediu în administraţie este de 600 de euro, dublu faţă de media pe economie. Impozitul pe venit, care include contribuţia socială, este de 20%. Şcolile şi spitalele au fost privatizate, iar finanţarea merge direct la beneficiarul de servicii. “Plătim toate taxele de şcolarizare, oriunde, chiar şi la Harvard, fără să condiţionăm acest lucru de întoarcerea în ţară”, spune Tamara. “Recunoaştem că nu putem concura cu universităţile din lume şi vrem să fim competitivi la nivel mondial”, mai spune ea.
Georgia a dereglementat majoritatea serviciilor publice, a eliminat taxele vamale şi vizele de intrare în ţară şi are unul dintre cele mai scăzute şi mai simple niveluri de impozitare din lume. Totuşi, nu a reuşit să rezolve problema deficitului bugetar, care se învârte în jurul a 10% din PIB. Statul intenţionează însă să introducă prin constituţie un plafon pentru nivelul cheltuielilor bugetare şi obligativitatea organizării de referendum pentru orice majorare de taxe.
Omul-cheie al lui Patriciu
“Lucrez cu actualul prim-ministru, este o plăcere dacă pot să-mi servesc ţara”, se prezintă, pe aeroportul din Tbilisi, Lado Gurgenidze, omul care conducea guvernul Georgiei în timpul invaziei ruse din 2008. La 38 de ani, Lado este unul dintre “seniorii” echipei guvernamentale aduse de preşedintele Mihail Saakaşvili după Revoluţia Trandafirilor, care l-a înlăturat pe Eduard Şevardnadze în 2003.
De formaţie bancher de investiţii (cu cea mai mare parte a carierei la ABN Amro), Lado s-a întors în ţară pentru a conduce Bank of Georgia, pe care a crescut-o de la active de 25 milioane de dolari până la 900 milioane de dolari între 2004 şi 2007. Pentru un an, a fost prim-ministru, pentru ca apoi să preia conducerea comisiei pentru gestiunea ajutorului internaţional.
Anul trecut l-a cunoscut pe Dinu Patriciu, cu care s-a asociat într-un fond de investiţii dedicat serviciilor financiare, Liberty Investments Holding, cu un buget de investiţii de ordinul a cel puţin 100 milioane de dolari. Lado va conduce iniţial activitatea Băncii Populare a Georgiei, pe care vrea s-o ducă de la o cotă de piaţă de 3,4% la 7-8% sau chiar la 10%. Pe măsură ce grupul va face achiziţii noi, el va prelua coordonarea tuturor operaţiunilor fondului la nivel mondial. Fondul intenţionează să facă una-două investiţii pe an, în ţări cu guvernare liberală din Europa de Est, Africa şi America.
Cel mai tânăr şef de bancă centrală
“Este timpul să cumperi acum. Războiul e în urmă, frământările sociale sunt în urmă, punctul cel mai greu al crizei este în urmă”, explică şi Giorgi Kadagidze, guvernatorul Băncii Naţionale a Georgiei. Giorgi are 29 de ani. Nu de carieră, ci de când s-a născut. Şi este mulţumit că a scăpat de ultima bancă cu capital local. “Urmărim doar doi parametri în supravegherea bancară: management sănătos şi capital suficient. Această tranzacţie demonstrează că Georgia este încă atractivă, cât despre Lado, el este cel care a relansat sistemul bancar după 2004”, explică guvernatorul. “În 2006, am făcut o schimbare fundamentală a rolului băncii centrale, am încetat să mai finanţăm deficitul bugetar. Nu vrem să intervenim în economie, doar protejăm investitorii. Ideile stângiste încep să reapară, dar noi suntem hotărâţi să urmăm principiile economiei libere”, mai spune el.
La banca centrală, cifrele sunt mai prudente decât la guvern: 4% scădere economică anul acesta. Iar principala prioritate, “să nu repetăm greşelile Europei de Est”. În patru ani, ponderea activelor bancare s-a triplat, până la 32% din PIB, dar Georgia n-a văzut până acum o bulă a activelor sau una imobiliară, spune Kadagidze. “Cultura locuirii separate de părinţi abia acum intră în societatea georgiană, ceea ce nu era cazul înainte. Aşa se face că avem o cerere mare pentru apartamente mici, dar aceasta este singura zonă în care preţurile cresc”, detaliază guvernatorul.
