Cum citim?

Ce face cartea sa se vanda? In primul rand, autorul. Apoi, parerile criticilor. Marketingul este o alta cauza. Titlul. Copertile? Nu prea cred. In viata mea nu am cumparat vreo carte pentru coperta. Si nu in ultimul rand, conteaza si pretul. Astea sunt cateva dintre criteriile pe care le am in vedere atunci cand cumpar o carte. Ce face cartea sa fie un succes? Parerea mea este ca vanzarile sunt masura succesului unei carti, atunci cand judecam in termeni de bani. Cererea mare. La fel este si in cazul economiei. Cand cererea pentru economia unei natiuni este mare, atunci economia respectiva este un succes.

BUN. Cumparam cartea. Sau „cumparam“ economia. Adica investim. O avem. Dar pentru a ne face o parere personala, si nu pentru a o insusi pe cea a criticilor, este foarte important nu numai ceea ce citim, ci cum citim. Scrierile autorului pot fi interpretate in multe feluri de catre cititori. La fel si cifrele in cazul economiei.

Cuprinsul (sumarul) unei economii este simplu. Daca ar fi sa punctam inflatia, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, cursul de schimb, cresterea economica. Dar, cum le citim?

Sunt genul de om care daca cineva ma intreaba: „Am doua vesti, una buna si una rea. Cu care sa incep?“ – raspund – cu vestea rea. Pentru a avea mai mult timp sa indrept ceva. Asa ca voi incepe cu citirea deficitului bugetar. Si incep cu un titlu care m-a intrigat de prima oara cand a aparut. Pentru ca e bizar. Titlul vehiculat de mai multi autori a fost asa: „Isarescu arata ca marirea pensiilor este integral finantata de cresterea salariilor“. Hopa. O asemenea declaratie a guvernatorului BNR este de natura sa ma bulverseze. Pentru ca guvernatorul nu se hazardeaza. O fi aratat intr-adevar Isarescu acest lucru in conditiile in care majorarea pensiilor necesita peste 2 miliarde de euro?

Si am luat declaratia guvernatorului: „La pensii s-ar putea sa avem o surpriza. In cadrul bancii centrale am analizat datele existente, iar surpriza este ca in acest an, si probabil si la anul, bugetul asigurarilor sociale este un buget pe surplus. Ar putea si la anul sa ramana un buget pe surplus, din cauza cresterii contributiilor la asigurarile sociale... Intr-o perspectiva de cateva luni si in prima parte a anului viitor, eu nu vad o problema a pensiilor. Nu pensiile, ci politica veniturilor in general, este nesustenabila pe termen lung, mult peste anticipari“.

Unde zice guvernatorul ca pensiile vor fi finantate integral de marirea salariilor? Zice asta daca citim superficial. Si atunci, cum citim? Eu as citi asa: anul asta, ne ajung banii de pensii (iar aici guvernatorul zice doar o banalitate, pentru ca majorarea cu 5 procente a punctului de pensie din septembrie, nu a speriat pe nimeni). Ce zice pentru 2008? „In prima parte a anului viitor eu nu vad o problema a pensiilor...“. Are fix urmatoarea valoare: banii pentru pensii s-ar putea sa ajunga pana in luna august. Dupa care trebuie pus ceva in loc. Ce? Alti bani, de la alte bugete? Dar despre 2009 ce zice guvernatorul? Nu zice. Lasa sa se inteleaga: „politica veniturilor pe termen lung este nesustenabila“. Ce inseamna termen lung in economie? Potrivit manualului – peste 5 ani. Eu as spune si ca politica veniturilor statului pe termen mediu (3-5 ani) este nesustenabila. Ce inseamna acest lucru? Cheltuielile pe termen lung sunt bazate pe o supra-dimensionare a veniturilor bugetare, iar daca acestea nu se realizeaza, trebuie sa tai si din cheltuieli. Asa ca guvernatorul nu zice nimic de pensii, dar avertizeaza ca bugetul, deficitul bugetar s-ar putea sa o dea in bara in perioada urmatoare, daca se pastreaza aceeasi politica a veniturilor. Si atunci, cum citim spusele guvernatorului? Fiecare cum crede, iar politicienii – cum au interesul.

INFLATIA. Un alt capitol important al cartii noastre. In luna iulie, rata inflatiei a fost de 0,29%. Care duce la o inflatie in primele 7 luni de 1,91%. Sau o rata a inflatiei din iulie 2006 pana in iulie 2007 de 3,99%. Dar asa citim? Eu as putea sa citesc alt fel. Armonizat. Adica european, inflatia a fost de 4,4%. Sau cam cu 15% peste ceea ce raporteaza potrivit normelor nationale, Institutul National de Statistica. Sau, inflatia de 0,29% din iulie a fost de 4 ori mai mare deca inflata de tip Bond (0,07) din luna martie. Asta in ce conditii? In contextual in care importurile s-au ieftinit pe fondul cererii mari pentru leu (inclusiv speculativ), ar fi trebuit sa se ieftineasca si gazele, si carburantii. Totul. Oficial, inflatia este in tinta. Neoficial, inflatia este tinuta in tinta prin nedeclararea ca majorate deja a preturilor administrate. Pentru ca, necorelandu-se cu aprecierea leului, preturile la energie sunt deja majorate, prin impozite ascunse sau prin legea bugetului care leaga taxele din carburanti la un pret cu 10% mai mare decat cel actual.

Intelesurile unei carti depind de modul in care citim acea carte. Si sunt o multime de alti indicatori care sunt prezentati favorabil, si pot avea intelesuri total diferite (rezervele valutare, investitiile straine, moneda nationala). Dar pana atunci, va invit ca in declaratiile, rare, pretioase ale personajelor economice, sa incercam sa mergem dincolo de cuvinte.