În relaţia cu Rusia e puţin loc pentru negociere. Şi au parte de ea numai cele mai mari companii globale. În rest, contracte standard de colaborare sunt prea generale pentru a însemna mai mult decât un gest de încurajare. Atunci când sunt cu adevărat interesaţi, ruşii propun preluarea de active şi, mai ales, formula preferată - societatea cu capital mixt, ruso-român. Piaţa rusă oferă diverse oportunităţi. Preţul este o şansă pentru produsele agro-alimentare româneşti, în marile şi... scumpele oraşe ruseşti. Calitatea şi tradiţia sunt avantajele pentru producătorii români de mobilă, în condiţiile în care Rusia se dezvoltă, iar cererea de sortimente de lux este enormă.
Turismul balnear şi de sănătate îi poate atrage pe ruşi, măcar tot atât cât îi convinge litoralul bulgăresc. 220 de mii de vize acordate turiştilor din Federaţia Rusă, în Bulgaria, în acest an, faţă de numai 17 mii, pentru România! Şi confecţiile au un viitor în Rusia.
Schimburile comerciale dintre cele două părţi sunt în creştere, dominate categoric de importul de materii prime, în dreptul României. Asta chiar în condiţiile în care marile concesiuni de petrol şi gaze ale companiilor ruseşti au nevoie de echipamente de foraj şi explorare, domeniu în care România are expertiză şi tradiţie.
O mai bună informare, o mai bună imagine a Rusiei actuale, pot convinge companiile româneşti să rişte. Într-o ţară puternic controlată de aparatul birocratic, economia depinde de bunăvoinţa unui înalt funcţionar sau a unui om de afaceri local. Totuşi, Rusia poate fi un pariu interesant, prin câştigurile pe care le promite.
Investiţiile ruseşti în România
Când vorbim de investiţiile ruseşti în România nu putem ocoli gigantul petrolier Lukoil, care până în 2005 a investit aici peste jumătate de milliard de euro. Lukoil a intrat pe piaţa românească în urma privatizării rafinăriei Petrotel Ploieşti. Valoarea de cumpărare a rafinăriei a fost de 53 milioane de dolari.
Programele de investiţii derulate de Lukoil în România au generat, conform sait-ului oficial al companiei peste 5.000 de posturi de muncă, din care peste o mie două sute în cadrul rafinariei Petrotel-LUKOIL. Alte 2.500 de persoane lucrează în cadrul companiilor de construcţii şi furnizorilor de servicii implicaţi în derularea programelor de investiţii. În plus, compania a generat venituri substanţiale la bugetul de stat şi a susţinut dezvoltarea sectoarelor conexe activităţii de procesare a ţiţeiului şi distribuţie a produselor petroliere. Lukoil a fost prima investiţie importantă a unei companii ruseşti în România, în 1998, iar până în 2000 a rămas şi singura. Ulterior, însă, investiţiile ruseşti şi-au accelerat ritmul de la un la altul.
Sectoarele de interes au fost foarte variate, investiţiile fiind orientate, în general, pe achiziţii de active. Capitalul originar din Rusia a fost vizibil în ultimii ani în domeniul imobiliar, pe piaţa casinourilor şi chiar pe piaţa IT. Luxoft, divizia de dezvoltare software a grupului IBS, cel mai mare integrator de solutii IT din Rusia, a preluat ITC Networks din România.
Luxoft, fondată în 2000 la Moscova, mai deţine birouri în Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania, iar printre clienţii companiei se numără Deutsche Bank, Citigroup, Boeing, Dell, IBM sau Alcatel-Lucent. Fondurile ruseşti au pus stăpânire în ultimii ani şi pe piaţa casinourilor din ţara noastră. Cele mai mari lanţuri de săli de jocuri aparţin ruşilor.
Cele mai importante societăţi româneşti cu acţionariat sau capital de origine rusească
Industria românească este puternic susţinută de companiile cu capital sau acţionariat rusesc. Cele mai notabile companii din sector sunt prezente şi pe Bursa de Valori Bucureşti.
Cele mai importante societăţi româneşti cu acţionariat sau capital de origine rusească sunt companiile care activează în industria grea Alro Slatina, Mechel şi TMK Artrom. Societăţile au raportat pe primele 9 luni ale anului rezultate spectaculoase, cu profit ce depăşeşte în unele cazuri capitalizarea bursieră.
Alro este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, exceptând Rusia. Societatea este a cincea ca valoare de pe Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizarea de 524 milioane de euro. Alro face parte din Vimetco, grup internaţional industrial şi de investiţii cu acţionariat rusesc. Societatea românească a obţinut în primele nouă luni ale acestui an un profit net de peste 77 de milioane de euro.
Mechel este una din cele mai mari companii miniere şi metalurgice din Rusia, prezentă în România prin două divizii, una în Târgovişte şi alta în Câmpia Turzii. Valoarea bursieră a companiilor deţinute de grupul rusesc în ţara noastră cumulează 80 de milioane de euro, iar profitul cumulat al acestora la 9 luni a depăşit, anul acesta, 55 de milioane de euro.
TMK-Artrom face parte din grupul rusesc TMK, specializat în producţia ţevilor de oţel pentru industria petrolului şi gazelor naturale. Capitalizarea bursieră a diviziei din România este de 17 milioane de euro, iar în primele 9 luni ale anului a obţinut un profit de 3,2 milioane de euro.
O altă companie cu capital rusesc ce activează pe piaţa din România este Upet Târgovişte. Firma a fost preluată în 2006 de grupul industrial Generation, important producător de utilaje pentru petrol si gaze, petrochimie, foraj şi termoenergetice din Rusia şi CSI. Upet a obţinut la 9 luni un profit net de 6,4 milioane de euro, valoare ce depăşeşte capitalizarea bursieră a companiei.
În ciuda rezultatelor bune obţinute la 9 luni, nici aceste companii nu au fost ocolite de efectele crizei financiare. Mechel Târgoviste a oprit temporar producţia, la începutul acestei luni, ca efect al scăderii cererii pe piaţa de oţel. Această măsură, însă nu a atras şi disponibilizări de personal.
Recent grupul Vimetco, acţionarul majoritar al Alro Slatina a anunţat că ar putea reduce producţia combinatului de aluminiu cu până la 25%, cu posibile reduceri de personal. Nu a fost luată încă o decizie finală în acest sens, însă obiectivele conducerii Alro sunt de a rămâne competitivi pe piaţa globală, în condiţiile unui declin abrupt al acestei pieţe. Măsurile se aliniază acţiunilor anunţate de către alte companii din cadrul aceleiaşi industrii, la nivel mondial, se arată într-un comunicat al societăţii.
Nabucco vs. South Stream
Europa dă bătălia gazelor! Uniunea Europeană urmăreşte să îşi reducă dependenţa energetică de Moscova prin gazoductul Nabucco. Principalul concurent este proiectul ruso-italian South Stream, considerat mai promiţător de către Consiliul mondial al Energiei în luna iunie a acestui an.
Proiectul Nabucco a fost gândit să transporte gaze naturale de la Marea Caspică spre Uniunea Europeană ocolind Rusia. El asociază şase ţări: Austria, Ungaria, România, Bulgaria, Turcia şi Germania. Conducta ar urma să aibă o lungime de 3300 de kilometri şi să transporte circa 31 miliarde metri cubi de gaze naturale anual. Şi ar putea asigura până la 44 de miliarde de metri cubi de gaze ieftine, sau un sfert din actualele livrări ale Gazprom în Uniunea Europeană. Construcţia gazoductului ar urma să înceapă în anul 2010.
Concurentul Nabucco este South Stream, un proiect evaluat la 10 mld. euro, dezvoltat de Gazprom si de grupul italian ENI. Acesta are ca obiectiv construcţia unui gazoduct prin care vor fi livrate gaze ruseşti către Europa. Gazprom a încheiat deja acorduri cu Bulgaria, Serbia, Grecia si Ungaria pentru realizarea proiectului. South Stream porneste din Rusia, de la statia de pompare Beregovaia şi traverseaza Marea Neagra pana in Bulgaria. Lungimea acestei portiuni de conducta este de 900 de kilometri, iar capacitatea proiectata de 30 miliarde metri cubi de gaze naturale. Darea în exploatare a segmentului maritim este prevazuta pentru 2013. Pentru porţiunea terestră a gazoductului din Bulgaria sunt prevăzute mai multe variante.
La sfârşitul lunii octombrie, o delegaţie a concernului rus Gazprom a venit în Bucureşti pentru a discuta cu reprezentanţii Romgaz si Transgaz despre posibilitatea includerii României pe traseul gazoductului South Stream. A fost prima vizită a unei delegaţii Gazprom în Romania după mai mulţi ani de absenţă.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
