Modificările Legii nr. 321/2009 au deja un impact asupra producătorilor şi comercianţilor şi pot fi împărţite în două mari categorii: modificări vizând introducerea lanţului scurt de aprovizionare de 51% produse româneşti, şi modificări privind impactul relaţiei contractuale dintre comerciant şi furnizor, cea mai relevantă fiind cea legată de eliminarea plăţilor realizate de producători/distribuitori către marile lanţuri de magazine, reiese dintr-un studiu efectuat recent de către Reff & Asociaţii împreună cu alte societăţi de avocaţi membre ale reţelei internaţionale de avocaţi Deloitte Legal, reţeaua globală de avocaţi care colaborează cu Deloitte.   Deşi mare parte din reglementări au intrat déjà în vigoare încă din 18 iulie 2015, punerea lor în practică ridică o serie de neclarităţi. Acestea privesc, în principal, domeniul de aplicare a legii, respectiv dacă aceasta se aplică doar lanţurilor de magazine sau dimpotrivă, legiuitorul a avut în vedere orice fel de comerciant care comercializează produse alimentare (spre exemplu operatori din sectorul HORECA, restaurante, furnizori de materii prime).   Prin adoptarea noii reglementări, legiuitorul român a urmărit sprijinirea producţiei locale şi crearea unor facilităţi în acest sens pentru micii producători, precum şi echilibrarea poziţiilor contractuale furnizor – comerciant, mai ales din perspectiva costurilor pe care furnizorii le asumă in relaţia cu comercianţii. Deşi scopul general al legii este de a încuraja şi sprijini producţia locală, e discutabil dacă aceasta poate fi îndeplinit prin prevederile actuale, acestea intrând în conflict cu realitatea practică.   Articolul integral pe capital.ro