Cum îşi fac marii investitori portofoliile de succes

Portofoliul SIF Moldova (SIF2) a fost ales ca material didactic tocmai pentru că şi-a publicat cea dintâi raportul semestrial, cu 11 zile înaintea celorlalte SIF-uri. SIF2 a  căutat să-şi alimenteze şi astfel reputaţia de cea mai activă societate de investiţii financiare (SIF) din ultimi ani, din punctul de vedere al restructurării portofoliului.


De acţiunile SIF Moldova se cam fugea în urmă cu 10 ani, dar restructurarea portofoliului şi stabilirea unor reguli strategice transparente au făcut din SIF2 unul dintre cele mai căutate titluri la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).


Regula 1 a unui portofoliu de investiţii de succes este (aşa cum transpare din raportul SIF2): stabilirea unor proporţii minime de lichidităţi (disponibilităţi pentru oportunităţi supriză) şi a unor limite  pentru diferite acţiuni de diferite grade de risc.


Regula 2 cere respectarea Regulii 1.


A treia regulă, care nu apare în raportul SIF2, dar care este crucială mai ales pentru investitorii începători, spune: orice exemplu ar fi urmat, trebuie adaptat la propria toleranţă de risc. Astfel, trebuie ţinut seama de faptul că, fiind un investitor instituţional, ai cărui acţionari îi cer dividende din profit, SIF2 are un portofoliu agresiv. Mai trebuie respectat şi adevărul că, având resurse de investiţii curente de zeci de milioane de lei, un investitor instituţional are şi mai multe posibilităţi.


Agresivitatea ca şi specificul de  investitor impune SIF Moldova să păstreze doar resurse relativ reduse în depozite bancare (4,54% din active, adică din totalul portofoliului), cu grad foarte redus de risc. Chiar şi aşa, investitorul şi-a stabilit regula de a ajunge la 5%. Un investitor cu apetit mult mai mic la risc ar putea păstra în depozite între 50 şi 80% din portofoliu şi alte 10 - 30% în fonduri mutuale mai ales monetare, în funcţie de toleranţa la risc.


Chiar şi un investitor agresiv ca SIF Moldova şi-a adaptat portofoliul la vremuri. Proporţia depozitelor bancare în portofoliu a fost de  peste 10% la sfârşitul anului de criză 2009. În categoria activelor cu grad redus de risc intră şi deţinerile de obligaţiuni, care la SIF  Moldova sunt de aproape 1% din averea sa netă, iar la investitorii mici pot ajunge la 10%, dar sub forma fondurilor de investiţii mutuale, căci preţurile sunt foarte prohibitive.


Al doilea tip de restricţie este cel limitelor dictate de diferitele grade de risc atribuite unor anumite active (acţiuni). SIF Moldova are mai mult de un sfert din portofoliu în acţiuni necotate la Bursă, în timp ce un investitor mic nu îşi va putea permite nimic în aces sens. Acţiunile necotate, oricât ar părea de valoroase, îşi găsesc greu cumpărători la preţul apropiat de cel dorit de vânzător.

Avatarurile riscului

Orice exemplu de portofoliu ar fi luat în calcul el trebuie să ţină seama de riscul la a cărui presiune poate face investitorul şi termenul pe care este dispus acesta să-l acorde investiţiei ca să se „maturizeze“.

Cei cu nervii tari îşi pot aloca porţia de active necotate  sau, mai degrabă porţii mult mai mici, altor tipuri de plasamente care sunt mai greu de transformat în lichidităţi, căci acesta este criteriul. „Se poartă aurul“ în această perioadă, de pildă, dar preţul de vânzare este foarte rigid.


În fine, are legătură cu riscul şi domeniul de activitate al companiilor ale căror acţiuni intră în porotofliu. Acţiunile financiare (cum sunt cele ale SIF Moldova, de exemplu) sunt foarte riscante. Este motivul pentru care însăşi  SIF Moldova şi-a propus ca ponderea acţiunilor financiare în portofoliu să scadă până la 50%, de al 61% cât este în prezent. Acţiunile financiare sunt însă vânate pentru că aduc cele mai mari dividende, de obicei.


Totodată, conjunctura poate influenţa deciziile de restructurare a portofoliului. Criza s-a produs din cauza băncilor şi firmelor financiare şi a afectat mai ales acest domeniu. Prin urmare decizia SIF Moldova se sprijină pe un argument în plus.


În aceeaşi ordine de idei intră şi  apetitul mai mare pentru utilităţi (companii energetice şi de servicii din acest domeniu) sau pentru companii farmaceutice. De medicamente are nevoie tot omul.


Interesul pentru companiile energetice mai are o explicaţie. Pe măsură ce resursele energetice sunt mai puţine, devin mai scumpe şi cu atât mai mult companiile energetice şi acţionarii lor vor câştiga mai mult. Este motivul pentru care SIF Moldova ţinteşte la o pondere de 20% a acţiunilor energetice în portofoliul său, în creştere de la 14%.

O logică similară funcţionează şi în cazul companiilor legate de industria alimentară, dar mai mult al celor care sunt apropiate de consumatorul final.

De remarcat că uninvestitor individual, care de obicei urmăreşte profitul pe termen lung se comportă altfel decât SIF Moldova, care este presată de acţionari isăi, să le dea dividende mari anual încă nu poate aştepta prea mult  timp profitul.



Structura portfoliului unui mare investitor după sectoarele economice ale companiilor şi dinamica acestei structuri trebuie urmărite pentru că exprimă tendinţele majore din economie şi de pe pieţele de capital.