Să începem prin a inventaria elementele suspecte petrecute în ultimele zile ale anului trecut.   ** Deşi afacerea Sevil Shhaideh părea definitiv închisă prin avansarea numelui lui Sorin Grindeanu ca premier, Liviu Dragnea a organizat joi seara, la România TV, o bocelniţă de toată splendoarea, în care fosta viitoare prim-ministră a avut ocazia să se victimizeze temeinic, iar Dragnea să insiste pe două chestiuni: cât de mult s-a sacrificat el renunţând la postul de prim-ministru, pe care o lege nedreaptă şi neconstituţională i-l interzice, şi câte milioane, ba chiar miliarde de mesaje a primit el ca să-l suspende pe preşedintele Iohannis dacă acesta va întârzia cu desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier.   ** Deşi preşedintele l-a desemnat vineri dimineaţă pe Sorin Grindeanu ca premier, la conferinţa de presă de după-amiază, tripleta Dragnea-Tăriceanu-Grindeanu a început tot cu repovestirea episodului Shhaideh, cu avalanşa de mesaje care au cerut suspendarea preşedintelui şi cu patriotismul de care au dat ei dovadă când s-au abţinut de la declanşarea unui asemenea demers.   ** Tot la conferinţa de presă, Sorin Grindeanu a insistat că singurul care merită postul de prim-ministru este Liviu Dragnea şi a apreciat gestul acestuia de a se supune legii care îi interzice această funcţie.   ** Sorin Grindeanu a declarat tot atunci că în ziua de luni, 2 ianuarie, va aranja telefonic cu Dacian Cioloş detalii privind transferul de putere, întrucât mai are de rezolvat nişte chestiuni la Consiliul Judeţean Timiş. Dar printre acestea NU se numără şi demisia din funcţia de preşedinte al CJ Timiş, pe care a amânat-o până după parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare de investire a noului Guvern. Legal, are termen până pe 14 ianuarie să opteze între funcţia de premier şi cea de preşedinte al CJ Timiş.   ** Noul lider al deputaţilor PSD, Eugen Nicolicea, a vânturat insistent în ultima vreme următoarea ipoteză: Parlamentul poate lua decizia de suspendare a preşedintelui, dar în termenul de 30 de zile până la organizarea referendumului de demitere, tot Parlamentul îşi poate revoca hotărârea de suspendare, astfel încât să nu se mai ajungă la referendum. Sigur, toate aceste elemente pot părea simple coincidenţe, dar strict în logica scenariului pe care urmează să-l descriu, ele pot juca rolul a ceea ce în termeni militari se numeşte „pregătirea de artilerie”: un bombardament năucitor declanşat înaintea atacului, cu rolul de a intimida şi buimăci adversarul.   Şi acum, scenariul. Coaliţia a propus, iar preşedintele Iohannis a acceptat, ca depunerea jurământului de către noul Guvern să aibă loc miercuri seara, la ora 19.00.   Sorin Grindeanu a anunţat că în aceeaşi seară, la ora 21.00, va avea loc prima şedinţă de Guvern, în care se vor adopta două acte normative: proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe simple şi ordonanţa de urgenţă privind organizarea şi funcţionarea noului Guvern. Primul document este firesc să fie adoptat: pentru perioadele de vacanţă parlamentară, toate Guvernele propun, iar Parlamentul aprobă, asemenea legi de abilitare.   Cum Parlamentul este deja convocat în sesiune extraordinară pentru votarea noului Guvern, acesta va aproba, negreşit, şi proiectul de lege propus de guvern. Nici al doilea act normativ nu este neuzual: toate guvernele care ajung la putere adoptă asemenea ordonanţe de urgenţă, în care configurează aparatul central în conformitate cu propriile politici, prin comasări, divizări, înfiinţări, desfiinţări sau rebotezări de ministere.   Toate ordonanţele de urgenţă emise de guverne nou-instalate în ultimii 15 ani au adus modificări, mai mari sau mai mici, la legea-cadru de organizare şi funcţionare a Guvernului, care poartă numărul 90 din 2001. Este exact aceeaşi lege care, la articolul 2, interzice persoanelor condamnate să ocupe funcţia de membru al Guvernului.
 
Citeste mai mult: adev.ro/oj5v05