Cum poate avea România autostrăzi ca în Occident

“PPP-urile sunt soluţia care trebuie acceptată de toată clasă politică. Altfel, va fi foarte greu ca un investitor să aibă încredere şi să accepte proiecte în România”, a declarat pentru Business Standard Adrian Ionescu, director în cadrul Ministerului Transporturilor. Acesta a explicat că unul dintre avantajele PPP-urilor îl reprezintă faptul că nimeni, nici stat, nici contribuabil, nu plăteşte nimic până în momentul în care autostrada este construită. “Apoi, plăteşti în 20-30 de ani, în funcţie de condiţiile negociate în contract. Şi, având în vedere că bugetul de stat nu poate suporta necesarul construcţiei de autostrăzi, clasa politică ar trebui să se gândească serios la acest lucru”, a adăugat Ionescu. Această soluţie a fost acceptată, cel puţin la nivel de principiu, de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, care a anunţat, anul acesta, că două tronsoane din autostrada Bucureşti - Braşov vor fi construite pe sistemul concesionării. Cu toate acestea, contractul de concesiune pe secţiunea Comarnic - Braşov, în valoare de 1,5 miliarde de euro, câştigat de consorţiul format din firmele Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions S.A., Vinci Construction Grand Projets SAS şi Aktor SA, nu a fost semnat pentru că, a explicat oficialul din Transporturi, nu s-au încheiat negocierile.

“Este un proiect pe 30 de ani, iar ei (n.red. - consorţiul) ştiu foarte bine că astfel de contracte sunt greu de schimbat. Încă sunt negocieri pentru forma finală a contractului”, a spus Ionescu. În opinia lui Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor, semnarea acestui contract de concesiune va însemna “o etapă nouă în construcţia de autostrăzi”, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări precum Germania, Franţa sau Italia, care au acum o adevărată reţea de autostrăzi. Potrivit unui studiu realizat anul acesta de compania de consultantţă A.T. Kearney, infrastructura rutieră din România va ajunge la nivelul celei din Europa de Vest în 130-150 de ani dacă va fi păstrat ritmul actual de dezvoltare. Reprezentanţi din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) declarau recent că anul viitor ar putea fi sistate anumite proiecte dacă MTI nu va primi aproximativ 3% din PIB.