Prima decizie referitoare la noul sistem informatic, luata de conducerea HVB, dupa preluarea Bancii Comerciale Ion Tiriac (BCIT), a fost selectarea aplicatiei software centrale (core-banking) cu care urma sa lucreze noua entitate bancara, pornind de la premiza experientei si competentei grupului german in zona Europei de Est, in sectorul bancar. Denumita Core 0.2, aplicatia de la HVB a fost aleasa, astfel ca echipa IT a bancii a demarat mutarea tuturor datelor din aplicatiile de la BCIT la HVB, pentru mentinerea serviciilor si produselor. De asemenea, majoritatea aplicatiilor atasate core-bankingului noii banci a provenit de la HVB.
"A fost un proces destul de complex, in care s–au identificat exact specificatiile produselor din punct de vedere informatic, s-a facut adaptarea acestora pe structura bancii extinse - departamente, servicii - si apoi a demarat procesul de migrare a datelor de pe aplicatiile la care urma sa se renunte, la aplicatiile care au fost selectate sa fie pastrate", explica Bogdan Pipernea.
Din punct de vedere informatic, "produs" inseamna un set de caracteristici pe care un serviciu bancar le are definite pe o platforma informatica. Un credit, de exemplu, inseamna, in aplicatie, un modul de scoring (care, pe baza datelor despre client introduse, da automat rezultate in functie de parametrii setati anterior: daca solicitantul are o varsta, un venit anume etc., atunci suma disponibila va fi automat afisata), un modul de CRM (prin care se va urmari istoricul rambursarii creditului, evolutia relatiei dintre client si banca) si un modul de recuperare de creante (prin care se administreaza procesul de recuperare fortata a creditului, in caz de neplata). Plus alte module, in functie de decizia bancii. "Au fost destul de multe, vorbim de zeci de produse si servicii, cu corespondeta in aplicatii, care au fost trecute pe platforma software noua. La unele asemenea produse s-a renuntat, altele au fost modificate pentru a fi compatibile cu politica bancii", spune Pipernea.
Odata problema produselor si serviciilor rezolvata, ca mod de lucru, Pipernea si colegii sai au trecut la mutarea conturilor clientilor din aplicatia core-banking de la BCIT la HVB Tiriac. "Fiecare banca avea propriul sistem de numerotare a clientilor, a conturilor acestora, determinat si de modelul de operare al bancii, si de specificul sistemului informatic. Pentru ca noua platforma sa fie functionala, a trebuit sa facem conversia intre conturile si numerele clientilor de la Tiriac, astfel incat toate aceste elemente sa poata fi integrate intr-o singura platforma", explica Pipernea. Potrivit acestuia, conversia s-a facut pe baza numerotatiei de la HVB. Practic, numarul contului fiecarui client a fost schimbat in parte, conversia fiind valabila pentru toti clientii UniCredit si Tiriac.
Acelasi gen de operatiuni a implicat fuziunea dintre UniCredit si HVB Tiriac. Din nou, decizia, la nivel de grup, a fost ca aplicatia centrala sa fie cea de la HVB, Core 0.2, care a incorporat si sistemul informatic de la UniCredit, dupa cel de la Tiriac. Core 0.2 este implementat in filialele grupului din mai multe tari din Europa Centrala si de Est (Ungaria, Slovacia, Cehia, Croatia etc.), fiind unul dintre standardele grupului, care dispune de centre de competenta in Budapesta, Londra si in Viena. Cu ce au contribuit BCIT si UniCredit la sistemul informatic al noii banci? De la BCIT a fost pastrata aplicatia de carduri, pentru ca banca avea un serviciu de profil foarte puternic, in comparatie cu HVB si UniCredit. De la UniCredit a fost pastrata aplicatia de scoring de credite - creditele pentru persoanele fizice si persoanele juridice la nivel non-corporate (IMM), o aplicatie de recuperare de creante, respectiv o aplicatie de tip CRM (relatii cu clientii). In plus, se foloseste aplicatia de Internet banking pentru corporatii.
"Pentru corporatii, noi folosim aplicatia multicash, o aplicatie de tip home-banking, offline, nu online, ca aplicatia de la UniCredit, cu care se obisnuisera clientii. De aceea, au ramas in continuare pe vechea aplicatie, urmand ca pana la sfarsitul anului sa introducem facilitatile respective in aplicatia noastra si sa finalizam migrarea tuturor clientilor pe o singura platforma" - releva Bogdan Pipernea.
Dar banca nu inseamna numai sedii centrale. Initial, HVB avea 12 sucursale, BCIT 72, iar UniCredit a venit cu 50. In acest caz este vorba despre trei retele de sucursale, cu trei sisteme de comunicatii cu trei modele diferite de functionare. Inainte de fuziune, reteaua de sucursale a HVB comunica prin linii inchiriate, adica prin conexiuni dedicate. BCIT folosea tehnologia VPN (Virtual Private Network - o retea virtuala criptata, creata pe o retea publica) care, avand in vedere costurile extrem de reduse, comparativ cu solutia liniilor inchiriate, a provocat schimbarea standardelor de grup.
Noua banca HVB-Tiriac a adoptat VPN, ca standard de comunicare, la care a adaugat sisteme de criptare hardware. Pentru asigurarea continuitatii operationale, fiecare sucursala are doua conexiuni, una terestra, una aeriana, la provideri diferiti, la cele doua sedii centrale IT din Bucuresti, asigurand astfel o redundanta totala si permanenta la comunicatiile dintre sedii.
"Acest proiect a fost initiat in octombrie 2005, iar in martie 2006 functionam deja pe noul sistem. Ulterior, unificarea cu UniCredit a fost mai simpla, din acest punct de vedere, pentru ca si ei se bazau pe VPN, dar fara criptare hardware suplimentara. Ca atare, am adaptat pur si simplu sistemul nostru cu criptare hardware suplimentara la infrastructura UniCredit" - povesteste Bogdan Pipernea.
Este vulnerabil acest sistem de comunicatii? Departamentul IT al bancii a calculat ca, folosind cele mai performante sisteme mainframe disponibile in prezent, unui "spargator" i-ar fi necesari aproape 100 de ani pentru trecerea de criptarea hardware. In plus, peste aceste criptari, unele aplicatii contin module de criptare software proprii, pe mai multe nivele, care fac inutila orice tentativa de interceptare si decriptare neautorizata. Mult mai eficiente sunt tentativele de phishing sau coruperea angajatilor.
Web-based
Din punct de vedere informatic, UniCredit Tiriac Bank este imuna la orice cataclism care ar putea-o lovi in Romania. Aplicatia sa centrala, core banking, ruleaza din centrul de date din Viena, accesul din Romania este online, in timp real, pe linii securizate, astfel incat informatia este actualizata in permanenta. De asemenea, banca are doua centre informatice in Bucuresti, pentru salvarea simultana si in timp real a informatiilor, plus un centru de stocare la Brasov, unde sincronizarea se face la interval de cateva ore. Astfel, in cazul in care unul dintre sediile centrale ar fi scos din activitate de un incendiu, de exemplu, informatia ar fi in continuare disponibila intregii retele de sucursale, fara nicio sincopa.
Riscuri si rezolvari
Continuitate
Sistemul informatic al oricarei organizatii, inclusiv bancara, este supus unei multitudini de riscuri. Cel mai mare risc este prezentat de propriii angajati, care pot fura, pierde accidental sau chiar distruge intentionat informatii. Rezolvarea este data de sistemul de accesare conditionata a aplicatiilor, conform cu drepturile acordate individual si nivelurile de acces setate in conformitate cu descrierea postului respectiv. Cel de-al doilea risc major il reprezinta – teoretic – posibilele intruziuni pe reteaua de comunicatii din partea angajatilor furnizorului de comunicatie. Din punct de vedere informatic, sucursalele comunica la sediul central prin retele virtuale private (comunicatie criptata pe o retea publica). Cel de-al treilea risc este cel de discontinuitate din motive naturale (cutremur, incendiu, inundatie) sau accidentale (lucrari care provoaca sectionarea unei magistrale de fibra optica). Rezolvarea o reprezinta instalarea unui back-up aerial la comunicatia terestra sau folosirea simultana a doi furnizori de comunicatii.
Structura
Core-banking
Inima acestui sistem este aplicatia core-banking, echivalentul unui ERP intr-o banca. Core-banking ajuta la gestiunea primordiala a datelor unei banci (contabilitate, tranzactii sau gestiunea conturilor). Pe core-banking se ataseaza solutii si aplicatii specifice principalelor categorii de operatiuni - plati interbancare, operatiuni carduri, operatiuni speciale (tranzactii valutare sau plati prin telefon), plati electronice (i-banking si mai vechiul e-banking), credit assesment, verificare bonitate, calculator de credite sau rate. In general, fiecare operatiune sau serviciu al unei banci se bazeaza pe o asemenea aplicatie, conectata la core-banking. Recent, tocmai o asemenea aplicatie si-a upgradat BCR – cea de carduri, ceea ce a insemnat deconectarea sistemului pentru incarcarea actualizarilor.
UniCredit Tiriac Bank
70 mld. euro
UniCredit Tiriac Bank face parte din reteaua central si est europeana a UniCredit Group, cel mai puternic grup financiar la nivel mondial prezent in clasamentul primelor cinci banci din Romania. Noua banca are active totale nete de 3,7 miliarde de euro (la 31 martie 2007), oferind unui numar de peste 600.000 de clienti servicii si produse printr-o retea care numara, in prezent, 136 de sucursale in 38 de judete din Romania. UniCredit Group are, in Europa, peste 35 milioane de clienti, o retea de 7.000 de unitati in 20 de tari si conduce detasat clasamentul bancilor din Europa Centrala si de Est, cu peste 3.100 de sucursale, in care 65.000 de angajati deservesc 24 milioane de clienti. UniCredit are active totale de 846,4 miliarde de euro si capitalizare de piata de 70 miliarde de euro. In Europa Centrala si de Est, Grupul UniCredit deruleaza operatiuni bancare in urmatoarele tari: Azerbaidjan, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, Romania, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia si Ucraina. La acestea se adauga pietele europene cheie - Italia, Austria si Germania.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
