Săptămâna trecută, Comisia Europeană a făcut publice noile planuri pentru întărirea rezistenţei pieţei europene a energiei, inclusiv pentru reducerea dependenţei Uniunii de gazele naturale ruseşti. Astfel, UE îşi pune speranţa în resursele Norvegiei, în Marea Nordului, şi în exploatarea Mării Mediterane.
Prof. univ. dr. Nicolae Radu, de la Academia Alexandru Ioan Cuza, consideră că la baza acestor nervozităţi politice din zona Mediteranei de sud şi de sud-est stă interesul pentru ceea ce geologii numesc “Bazinul Levantin”.
“E vorba despre o zonă submarină care se întinde din nordul Egiptului până în Turcia, ce conţine 1,7 miliarde de barili de petrol şi 122 de trilioane de metri cubi de gaz, conform Geological Survey, din SUA. Enormele rezerve de gaze şi de petrol, găsite acum trei ani în Marea Mediterană, într-o zonă împărţită între Grecia, Turcia, Cipru, Israel, Siria şi Liban, arată că regiunea ar putea deveni un nou Golf Persic”, a spus dr. Nicolae Radu, citat de libertatea.ro.
Pentru a putea accesa această platformă energetică, Occidentul nu se mai confruntă acum decât cu opoziţia siriană a regimului Al Assad, susţinut de interesele ruşilor în această zonă.
Articolul integral pe libertatea.ro
