În România celui de al doilea război mondial, soldatul german a circulat ca aliat – se vorbea de „frăţia de arme”, în cinstea căreia se şi imprimase o seri de timbre filatelice. Prin parcurile publice câte un soldat neamţ, în impecabilă ţinută, întovărăşea sentimental vreo bonă împingând la căruţ, la cofetăria Nestor ofiţeri înmănuşaţi consumau, fiecare, câte un platou de prăjituri, pe când îşi împărtăşeau impresiile negative despre Valahia şi locuitorii ei. Acasă, totul era cartelat. Sosit ca eliberator, soldatul sovietic primise severe ordine să se poarte ca în afişele propagandistice unde, survolat de zboruri de albi porumbei, ridica în braţe prunci dolofani – ai celor tocmai eliberaţi.
Articolul integral pe historia.ro
