Daca cele doua variante s-au dovedit perdante, despre alternativele lor directe se poate spune doar ca nu au fost castigatoare. Astfel, avantajul teoretic al creditarii in lei, dat de deprecierea monedei nationale, a fost anulat de majorarile de dobanzi. In ceea ce priveste economisirea in euro, randamentele au fost modeste, dar cel putin nu au existat surprize. O surpriza, totusi, a facut-o guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cand a spus explicit ca perspective privind economisirea in valuta nu mai exista. “Economisirea in valuta nu are niciun fel de perspectiva, in conditiile in care dobanzile la euro sau dolar sunt la niveluri mai scazute”, a declarat Mugur Isarescu la prezentarea ultimului raport lunar asupra inflatiei. El a mentionat ca un factor care ar incuraja economisirea in valuta ar fi deprecierea leului sau perspective ale deprecierii monedei nationale, insa BNR nu vrea sa transmita un astfel de mesaj, considerandu-l eronat.
Mesajul guvernatorului pare sa reprezinte o schimbare de optica fata de anul trecut, cand descuraja nu economisirea, ci creditarea in valuta. Cei care i-au ascultat sfatul au avut, partial, de castigat, chiar daca respectivul castig la imprumuturile in lei a fost anulat de efectul secundar al aceleiasi cauze: cresterea dobanzilor.
Daca Mugur Isarescu ia in calcul doar interesele clientilor bancari, nu si pe cele ale BNR, atunci noua paradigma ar trebui sa ramana aceeasi, dar de data asta cu “gir oficial”: leu pentru depozite, euro pentru imprumuturi, cu rezerva ca de combaterea creditarii in valuta au inceput sa se ocupe sefii unora dintre banci.
Insa pentru clientii sofisticati ai bancilor, care incearca sa fie cu un pas inaintea trendului, variatiile sunt doua: miza doar pe leu sau doar pe euro.
Leul este varianta sustinuta, de la un capat la altul, de analistul economic Bogdan Baltazar.
Despre cei care vor sa economiseasca, Baltazar spune ca e normal sa-si puna si din punct de vedere valutar ouale in mai multe cosuri, dar preponderent in lei. “Eu imi tin economiile in proportie de 90% in lei si doar 10-15% in valuta, doar pentru cazul in care innebuneste economia”, ne-a povestit Baltazar. Si in cazul creditarii, analistul sugereaza ca in Romania aceasta ar trebui sa se faca preponderent in lei, pentru evitarea riscului valutar. “Trebuie incurajata creditarea in valuta venitului”, explica Baltazar. “Bancile pot plasa la BNR fara risc, asa ca este o evolutie normala sa ceara mai mult pentru imprumuturile cu risc”, explica analistul de ce sunt acceptabile cresterile de dobanzi.
Pe de alta parte, analistul Liviu Voinea este unul dintre cei care sustin euro pentru ambele sensuri de relatie cu banca. “Leul este o optiune volatila. Daca ai apetit de risc, mergi pe leu”, explica Voinea. “Personal as face imprumut in euro, dintr-un motiv extrem de simplu - este mai stabil, si intr-un interval previzibil vom trece si noi la euro. Economiile - tot in euro - pentru ca
este mai stabil, iar dobanda este pozitiva fata de inflatia anuntata de Banca Centrala Europeana (...) - 10% la lei inseamna cat inflatia”, comenteaza Voinea.
Pana acum, leul s-a dovedit intr-adevar riscant, consemnand expuneri mai mari atat pentru imprumutati, cat si pentru imprumutatori. Nivelul restantelor a crescut mai repede la creditele acordate in moneda nationala fata de cele in valuta, potrivit datelor BNR pe luna martie, evolutie care contureaza un trend caracteristic pentru ultimul an.
Astfel, restantele in lei au fost cu 6% mai mari in martie fata de februarie, in conditiile unei cresteri generale a soldurilor de creditare cu o medie de 4%. Fata de martie anul trecut, nivelul restantelor in lei aproape ca s-a triplat in volum absolut, in timp ce restantele in valuta au inregistrat doar o dublare. Procentual, creditele restante in lei au crescut de la 0,72% la 1,33% din totalul imprumuturilor in moneda nationala. Comparativ, la valuta expunerea este de numai 0,4%, in crestere de la 0,25%.
Partial, aceasta situatie este generata de faptul ca valuta este specifica imprumuturilor ipotecare, in cazul carora disciplina financiara este mai ridicata. Astfel, potrivit datelor BNR, peste 90% dintre creditele ipotecare sunt acordate in valuta. In schimb, moneda nationala este specifica pentru creditele pe termen scurt.
Pe de alta parte, cresterea accelerata a restantelor in lei coincide si cu majorarea dobanzilor, generata de politica monetara a BNR. Potrivit calculelor Business Standard, ultimul val de majorari ale dobanzilor pentru creditele in lei, care s-au ridicat la 2-2,5 puncte procentuale, s-a tradus in cresteri de cel putin 10% ale ratei lunare pentru platitorii de credite. La aceasta majorare se adauga reajustarile in sus pe care bancile le practica in cazul clientilor vechi.
In cazul optiunilor curente privind valuta de economisire sau creditare insa, decisive vor fi evolutia inflatiei si a cursului valutar. BNR si-a revizuit in usoara urcare prognoza de inflatie pentru sfarsitul acestui an, la 6%, dar estimeaza o temperare mai rapida a cresterii preturilor in anul 2009, la sfarsitul caruia inflatia ar urma sa reintre in grafic. Astfel, prognoza de inflatie pentru finele anului viitor a fost revizuita semnificativ in jos, de la 3,9% in raportul anterior la 3,5% in prezent, nivel care reprezinta chiar tinta BNR pentru 2009. Pentru inflatia estimata, guvernatorul vede patru factori de risc si un factor pozitiv, care poate ajuta la temperarea inflatiei. Astfel, un an agricol bun poate compensa in mare masura riscurile de accelerare a inflatiei peste traiectoria prognozata.
Aceste riscuri constau in continuarea devansarii cresterii productivitatii muncii de catre cresterile salariale, deprecierea leului - pe fondul turbulentelor din piata financiara internationala - sau executia bugetara mai laxa decat cea proiectata. Guvernatorul vede in continuare riscuri de depreciere a monedei nationale, insa considera ca “leul a intrat intr-o tendinta care se dovedeste mult mai sustenabila, intre 3,50 si 3,70 lei/euro”. Pe de alta parte, analistii chestionati de Business Standard sunt chiar mai optimisti in privinta evolutiei leului, anticipand un curs valutar minim de 3,4 euro la sfarsitul acestui an, varianta care ar insemna un avantaj net pentru imprumutatii in valuta, respectiv detinatorii de economii in lei.
‘Personal, as face imprumut in euro, dintr-un motiv extrem de simplu - este mai stabil, si intr-un interval previzibil vom trece si noi la euro. Economiile - tot in euro - pentru ca este mai stabil, iar dobanda este pozitiva. Liviu Voinea Grupul de economie aplicata
‘Eu imi tin economiile in proportie de 90% in lei si doar 10-15% in valuta, doar pentru cazul in care innebuneste economia. (In cazul imprumuturilor - n.red.) Trebuie incurajata creditarea in valuta venitului. Bogdan Baltazar analist economic
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
