Exemplu: Intr-o zi, un deja imbogatit il cheama pe directorul general de la una dintre firmele sale si ii spune: “Uite, trebuie sa lansam o afacere noua, asa-si-pe-dincolo. Te rog sa te ocupi tu de ea la inceput, dupa care va fi complet independenta”. “Bine, Sefu’, pana saptamana viitoare fac un business plan si il discutam”. Peste cateva zile, directorul respectiv prezinta planul, cu cifre, grafice, tabele, bugete, organigrame. Sefu’ il lasa sa vorbeasca vreo jumatate de ora, fara sa spuna absolut nimic, dupa care il intrerupe brusc: “OK, ai facut un plan minunat, doar ca am cateva observatii: ai pus aici un director de marketing; pai, tu stii sa faci asta, nu-i asa? Doar ai mai facut-o”. “Da Sefu’, dar...”. “Si director de operatii la fel, sunt sigur ca poti s-o faci tot tu, macar la inceput...”. “Da, Sefu’, dar...”. “Si director de resurse umane, si director de vanzari, ce nevoie ai de ei? Doar ai facut asta de atatea ori... Uite, ai mai spus aici sa angajam 30 de oameni. E o cifra frumoasa! Angajam cinci, mai iei zece de la tine si dam drumul la treaba. Aaa... si mai vad aici si un buget de lansare...”. A luat un pix, a taiat 200.000$ si a scris un 0 alaturi. “Sunt sigur ca veti reusi!”. Dupa care ii zambeste directorului stupefiat, il bate incurajator pe umar, se ridica si pleaca. Si au facut firma. Azi e o companie mare, binecunoscuta. Directorul a devenit, la randul lui, antreprenor, e drept, nu atat de bogat ca Sefu’.
Alt exemplu: Afacere cu greutate, mare sedinta de business plan si buget pentru anul urmator, cu Patronul si cu toti directorii. Cineva prezinta toate cifrele, tabele, grafice: “Anul asta am facut atatia bani, atata punem pentru dezvoltare; acum avem 40 de benzinarii, la sfarsitul anului urmator ne propunem sa avem 70, deci o crestere cu 80%!”. Timp de o ora, Patronul asculta atent, fara sa intrerupa nici macar o data, dupa care se ridica brusc si spune: “OK, e foarte bine, astea sunt cifrele, astia sunt banii pe care ii avem de investit, doar ca aici as vrea sa fac o mica modificare”. Si taie 70 si scrie 300, in loc. Se asterne o tacere mormantala. “Si... cu acelasi buget?” - se aude o voce gatuita de emotie, dintr-un colt. “Da, sunt sigur ca veti reusi!”. Dupa care ii zambeste directorului stupefiat, il bate incurajator pe umar, se ridica si pleaca.
Asa se fac marile averi! Vorba prietenului meu (cel cu aparatul de masura, din articolul trecut): “Batrane, daca iti stabilesti obiective marunte, ai toate sansele sa le depasesti cu 10%!”.
PS: personajele acestei “povestiri” nu sunt aceleasi cu cele din articolul precedent.
