Curiozităţi despre alegerile din SUA: de ce scrutinul are loc în noiembrie şi de ce neapărat marţea?

Pe vremuri, alegătorii americani se duceau la urne cu caii şi asta le lua destul de mult timp. Ca să nu-şi neglijeze casele şi fermele, oamenii au căutat o soluţie ca alegerile să nu se suprapună nici cu recoltatul, dar nici cu sezonul rece. Aşa s-a ajuns la luna noiembrie. Dar de ce marţi? Pentru că duminică se ţinea slujba religioasă, luni se îndreptau spre secţiile de vot. Aşa că marţi îşi îndeplineau dreptul de cetăţean. A doua zi se întorceau acasă, pentru că era ziua târgurilor.

 

Ajungem la simbolurile partidelor Republican şi Democrat. În 1874, cotidianul New York Herald l-a criticat pe preşedintele Ulysses S. Grant pentru că îşi dorea un al treilea mandat. Un caricaturist de la Harper's Weekly a sintetizat astfel actualitatea politică de atunci: un măgar, care reprezenta poziţia New York Herald, speria toate animalele din pădure, inclusiv pe "elefantul" republican. Dar analogia democraţi-măgar nu vine de aici. În 1828, democratul Andrew Jackson a fost numit "măgar" de criticii săi pentru sloganul populist din campanie "Să lăsăm oamenii să conducă!". Jackson şi-a văzut de campanie în continuare, folosind chiar imaginea unui măgar pe panourile electorale. Şi a câştigat.

 

Fiecare partid american are culoarea lui. Democraţii merg pe albastru, iar republicanii pe roşu. Nu e niciun secret aici. Mai ales că ambele culori sunt pe steagul american. În trecut, cele două formaţiuni s-au pictat în multe culori. S-a consemnat însă că în 1980, statele câştigate de republicanul Ronald Reagan au fost desenate în albastru, iar cele ale înfrântului Jimmy Carter - în roşu.

 

Sunt de făcut şi câteva lămuriri mai serioase despre alegerile americane. De pildă, ce se întâmplă dacă Barack Obama şi Mitt Romney ies la egalitate. E simplu. Al 12-lea amendament din Constituţia SUA prevede că alegerea preşedintelui cade în sarcina Camerei Reprezentanţilor. Cum analiştii cred că republicanii vor câştiga din nou majoritatea în acest for, avem deja o veste proastă pentru Obama. Mai departe, Senatul, al cărui control este deţinut de democraţi, va alege vice-preşedintele. Adică pe Joe Biden. După acest scenariu, administraţia americană va fi divizată, însă e greu de crezut că se va întâmpla aşa.

Cel care va fi ales marţi preşedinte al Statelor Unite va trebui să aştepte până pe 20 ianuarie să-şi preia biroul de la Casa Albă. Predecesorii au stat însă mai mult. Până în 1937, jurământul noului şef de stat era programat pe 4 martie, pentru că dura mult numărarea voturilor.