Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus recent că materializarea riscului de apariţie a deficitului de finanţare la nivelul maxim anticipat pentru 2009 în România, de 16 miliarde de euro, ar fi dus la o criză a cursului de schimb - fără asistenţa financiară a FMI şi UE. Potrivit calculelor băncii centrale, România ar fi putut avea anul acesta un deficit de finanţare estimat între 7,5 şi 16 miliarde de euro. Încrederea investitorilor străini şi apetitul acestora pentru reînnoirea liniilor de finanţare pentru subsidiarele locale reprezintă, de asemenea, câţiva dintre factorii care ar fi determinat dimensiunea deficitului. Şeful departamentului pieţe emergente de la Danske Bank, Lars Christensen, consideră că, fără sprijin financiar din partea FMI şi UE, leul s-ar fi depreciat dramatic. “Practic, fără aceşti bani puteam vorbi despre falimentul României. Este greu de spus cât de mult s-ar fi depreciat leul faţă de euro, însă ne putem uita la ceea ce s-a întâmplat în alte ţări care s-au confruntat cu astfel de crize, de exemplu Turcia, şi ale căror monede s-au depreciat între 50% şi 80%”, a spus Christensen.
Un raport realizat recent de Erste şi fundamentat pe analizele BCR arată că 2010 va aduce o întărire graduală a leului. Analiştii Erste consideră că leul va începe anul viitor la un curs mediu de schimb de 4,3 lei pentru un euro, dar după primele trei luni din 2010 cursul va ajunge la 4,23 lei/euro. Pentru jumătatea anului 2010, economiştii estimează o apreciere a monedei naţionale până la un curs de 4,20 lei/euro. Această întărire va continua şi în lunile următoare, astfel încât la finele lunii septembrie 2010 cursul va fi, în medie, de 4,1 lei/euro.
“Lipsa ajutorului de la instituţiile internaţionale ar fi constituit o problemă majoră pentru România, deoarece suntem dependenţi de finanţare externă. O decizie contrară ar fi însemnat o contracţie dezastruoasă a economiei, peste nivelul de 7% cât este estimat pentru acest an. De asemenea, acest lucru ar fi însemnat ieşiri de capital, ceea ce ar fi adus o criză valutară. Un alt efect al acordării acestui sprijin a fost îmbunătăţirea percepţiei faţă de România, care s-a văzut şi în nivelul cursului de schimb. Putem spune, aşadar, că aceşti bani au fost un colac de salvare pentru România”, a explicat economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. Economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal, spune că este greu de estimat cât de mult s-ar fi depreciat leul în lipsa ajutorului extern, întrucât Banca Naţională a României putea găsi surse de finanţare şi pe piaţa locală, însă la costuri mai mari. “Totuşi, datele statistice arată că mişcări extraordinare în ceea ce priveşte rezervele valutare nu s-au observat”, a precizat Rozalia Pal. Aceasta consideră că BNR a acţionat atât prin metode clasice de susţinere a cursului, cât şi prin menţinerea dobânzilor la un nivel ridicat pe piaţa interbancară şi chiar prin controlul direct al lichidităţilor.
“Astfel de metode se folosesc doar pe termen scurt, pentru că dacă ar fi folosite pe termen lung, există riscul dispariţiei încrederii din partea investitorilor”, spune economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Moneda naţională s-a depreciat ieri cu 0,3% faţă de nivelul anterior, după ce cursul de referinţă afişat de BNR a urcat la 4,2733 lei/euro. Banca Naţională a României afişase cu o zi înainte un curs de 4,2597 lei/euro, nivel minim al ultimelor opt săptămâni. Faţă de moneda americană, cursul de referinţă de ieri a fost de 2,8342 lei/dolar, în uşoară scădere faţă de nivelul din şedinţa anterioară, de 2,8355 lei/dolar.
