Dăianu şi Ciocănea pledează pentru o Companie Naţională de Energie

Daniel Dăianu, europarlamentar PNL, şi Adrian Ciocănea, secretar de stat, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, au evidenţiat în cadrul unui seminar importanţa strategică pe care o Companie Naţională a Energiei ar avea-o pentru România, din punctul de vedere al securităţii naţionale şi pentru impunerea pe piaţa regională. "Piaţa energiei nu este o piaţă a bomboanelor. Nu poţi să ai pe o astfel de piaţă o concurenţă perfectă", a declarat Daniel Dăianu, care s-a declarat convins că ţările membre UE nu vor renunţa niciodată la furnizorii naţionali de energie.

În acest context, Dăianu a comentat că "în unele dosare mai delicate", există ţări care "sunt mai egale decât celelalte şi care îşi impun punctele de vedere". Europarlamentarul a avertizat că politica energetică comună va avea "mari probleme", în ciuda ratificării Tratatului de la Lisabona, din cauza însemnătăţii din ce în ce mai mari pe care energia o are pentru securitatea naţională.

"Nu numai că va exista un limbaj propriu, dar fiecare ţară va dori să îşi asigure pe cont propriu necesarul de energie", a mai atras atenţia Daniel Dăianu, care a adăugat că cine nu îşi dă seama de faptul că România are nevoie de o Companie Naţională de Energie, "nu ştie pe ce lume trăieşte".

În ceea ce priveşte rolul politicii regionale şi de coeziune, problemele reale nu sunt, în opinia lui Daniel Dăianu, mutarea locurilor de muncă de la Vest spre Est, venirea companiei Nokia în România sau producţia de automobile la Craiova. Asia este marea problemă a Europei, a punctat Dăianu.

Invocând schimbarea de paradigmă pe care o aduce Tratatul de la Lisabona, Adrian Ciocănea a amintit şi el de pachetul energie-mediu din cadrul documentului. "Acest pachet aduce în prim plan o tehnologie care părea a viitorului - tehnologia hidrogenului şi a energiei de combustie -, dar pe care UE doreşte să o producă la nivel comercial în şase ani", a arătat Ciocănea.

Şeful DAE a enunţat importanţa pe care o are o poziţie strategică bine definită a României în domeniul energiei şi a explicat că este esenţială înţelegerea însemnătăţii unei Companii Naţionale de Energie, care poate acţiona ca actor regional pe piaţa energetică.

Ce ne costă să fim membri UE şi cum comunicăm reformele realizate UE?

Daniel Dăianu consideră că, în ceea ce priveşte aderarea la UE, nu a existat o alternativă şi că, în privinţa costurilor, trebuie avute în vedere beneficiile directe cu care se pot contrabalansa costurile acestui proces.

În opinia lui Adrian Ciocănea, costurile aderării la UE sunt publice, private şi individuale, iar pe aceste paliere trebuie privită şi comunicarea realizată despre Tratatul de la Lisabona către public. "Mai mult decât a exprima poziţii publice, nu se poate face altceva. De aici, depinde cine preia mesajul şi cum este interpretat. Comunicarea la nivel public se realizează, dar cea privată şi cea individuală, nu", a afirmat Ciocănea. Secretarul de stat a atras atenţia că este important cum se decelează din multitudinea de probleme care apar în grupurile de lucru din instituţiile europene, cele care se aduc în faţa publicului.

Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, consideră că trebuie întotdeauna puse în balanţă oportunităţile şi costurile aderării la UE. "Avantajele nu sunt numai cele percepute în mod direct - fonduri europene şi mobilitatea pe piaţa muncii, de exemplu - ci mai ales cele care se transpun în viaţa de zi cu zi", a remarcat Idu.

În privinţa accesului la informaţii despre Tratatul de la Lisabona şi a transmiterii mesajului despre acest subiect, Idu consideră că numai cei interesaţi ajung la aceste informaţii prin "concretizarea unui interes" direct. Această problemă poate fi rezolvată printr-o atitudine civică faţă de "ceea ce este important pentru societate şi individ".

Sursa: NewsIn