Cum ati ajuns sa jucati la Bursa?
Cand s-a deschis Bursa de Valori Bucuresti, mi-am dorit si eu sa fiu investitor. Cred ca nu e un joc, mie nu imi place sintagma “jucator la Bursa”. Lucrurile au venit de la sine. Bursa, inainte de razboi, a functionat pe langa Camera de Comert. Acolo am aflat despre acest lucru si am vrut, la inceput, ca aceasta institutie sa reia traditia si sa reinfiinteze Bursa de Valori, insa conducatorii de la acea vreme aveau un alt business plan. Ma asteptam ca Bursa din Bucuresti sa se infiinteze imediat in ‘91-’92, cu mult inaintea datei la care s-a redeschis. Pentru mine s-a infiintat tarziu, din punctul acesta de vedere.
Cat ati investit prima data la Bursa?
Primele actiuni pe care le-am cumparat au fost de ordinul a o mie, o mie si ceva de dolari. A fost o investitie mica la inceput. Am deschis un cont la o casa de brokeraj si am investit prima oara intr-o companie petroliera, in LukOil (Petrotel - n.red.), care a fost unul dintre primii emitenti. M-am jucat mai mult pe companii petroliere, iar prima investitie a fost cu succes.
De la ce suma se poate investi la Bursa?
Un broker te accepta si daca ai cinci sau zece milioane de lei vechi, depinde de casa de brokeraj. Daca iti vinzi cuponul la SIF, care face in jur de o mie de euro, si vrei sa ramai investitor in piata, cred ca te accepta mai multe case de brokeraj. Poti sa devii investitor la Bursa cu o suma simbolica la inceput, dar asta nu inseamna ca o sa creasca de mii de ori. E un domeniu in care nu pui apa si sare si da saramura, e unul care nu are o reteta.
Intai, investitor, si apoi, broker?
Da. Acesta a fost planul sa devin broker. Am vrut sa vad care sunt regulile jocului, si am devenit investitor ca sa incep sa inteleg cu ce se mananca acest business, pana sa imi fac o casa de brokeraj. Am vazut o oportunitate in industria
asta si m-am gandit atunci sa devin investitor. Prin intermediul unei case de brokeraj, pe care puteam sa o controlez, am crezut si am si reusit sa inteleg mai bine regulile jocului. E o problema de mentalitate, unii vor sa fie angajati, altii angajatori. Ca un simplu angajat puteam sa am nesansa sa mi se dea de lucru intr-un anumit departament, unde aveam atributii limitate si nu intelegeam tot businessul. Deci, am vrut sa vad big picture, nu o singura pata de culoare.
Considerati ca numarul de intermediari care activeaza in prezent pe piata romaneasca este mare?
Nu cred ca sunt multi. Trebuie sa ne aducem amintem ca, in urma cu sapte-opt ani, aveam 300 de intermediari, dintre care multi au renuntat din cauza volumelor si a conditiilor grele de la inceputurile pietei. Cred ca mai multi intermediari aduc mai mult business, asa ca este loc pentru toata lumea.
Vor avea societatile autohtone puterea de a face fata celor straine?
Nu stim care va fi segmentul de piata pe care ele vor lucra cu predilectie. Intermediarii straini pot sa vanda aici produse sau pot sa aduca investitori. Nu putem spune daca vor intra intr-o competitie sau nu, iar daca vor face concurenta cu brokerii locali, competitia e sanatoasa pentru economie.
Anul trecut, in primavara, ati fost ales presedinte al Asociatiei Brokerilor. La instalarea in functie, ati declarat ca interesele Asociatiei Brokerilor nu vor mai fi aceleasi cu ale societatii comerciale BVB SA. La ce va refereati?
De cand lucrurile s-au separat, adica nu mai exista o asociatie a Bursei de Valori, Asociatia Brokerilor apara interesele membrilor, este o asociatie profesionala si patronala si face anumite demersuri pe care BVB, ca si societate comerciala, nu poate sa le faca. Acest lucru inseamna ca sunt unele interese, nu neaparat divergente, dar de alta natura.
Vanzarea Rompetrol a generat suspiciuni de manipulare a pietei. Cum protejeaza Asociatia Brokerilor imaginea breslei, cand au loc astfel de evenimente?
Ultimul eveniment (vanzarea a 75% din Rompetrol Grup - n.red.) este o dovada clara a preocuparilor noastre in acest sens. A planat o suspiciune asupra Bursei si asupra comunitatii, cum ca ar fi existat din partea noastra anumite erori,
ceea ce nu este adevarat, si Asociatia Brokerilor a aparat comunitatea si Bursa. Reactia a venit chiar din partea noastra. Trebuia aparata entitatea si Bursa, ca imagine, pentru ca aceasta industrie este formata din trei elemente foarte importante: incredere, bani si informatie. Odata ce unul dintre aceste elemente nu mai exista, increderea in Bursa si apetitul investitorilor scad.
Care sunt punctele slabe ale pietei de capital?
In primul rand, nu le-as numi puncte slabe, ci puncte la care trebuie sa lucram mai mult, adica sa crestem lichiditatea, lucru care, in ultima perioada, a evoluat pozitiv. In ultimii cinci ani, lichiditatea Bursei a crescut. Daca va uitati la volumele din anii 2000-2001, ele reprezentau zeci de mii, sute de mii de dolari zilnic. Astazi, avem volume care depasesc 16 milioane de
euro, 25 milioane de euro cateodata. Lichiditatea medie a acestui an ar putea trece de 20 milioane de euro, ceea ce este un progres semnificativ, care ne da curaj.
Ar putea avea loc o scindare in comunitatea brokerilor plecandu-se de la diferentele de opinii privind listarea bursei?
La ultima adunare generala a avut loc o dezbatere pe aceasta
tema, si lucrurile cred ca s-au transat. Se va relua aceasta discutie peste doi sau trei ani, pentru ca acum nu este momentul unei listari. Nu suntem pregatiti. E mai bine ca Bursa sa mai creasca, sa se consolideze si apoi sa fie listata. Toate interesele actionarilor Bursei sunt comune, de a creste valoarea acesteia. Nu putem spune ca sunt interese divergente din acest punct de vedere.
Ce aveti in vedere cand vorbiti despre consolidarea Bursei?
Aceasta inseamna mai multe lucruri: cresterea numarului de investitori, atragerea de noi emitenti, scaderea costurilor. Consolidare inseamna si profitul Bursei de Valori, si volumele de tranzactionare, caci e un cos cu mai multe elemente.
Dar nu avem un numar mai mare de emitenti. De ce nu vor companiile sa se listeze?
Am observat aceasta deficienta si am demarat, impreuna cu BVB, un road-show in Romania, pentru atragerea de emitenti noi care sa fie listati la Bursa. Acest turneu o sa il extindem apoi si in alte capitale importante europene, tocmai ca sa atragem emitenti. Piata de capital romaneasca nu a pornit intr-un mod firesc, ca o necesitate a companiilor de a se finanta. Ea a aparut ca o necesitate a tranzactionarii actiunilor din programul de privatizare in masa, prin care milioane de romani au devenit posesori de acti¬uni la tot felul de companii pe care statul le-a facut publice si, mai intai, a trebuit administrat acest segment. Deci, a aparut ca un efect al unor oferte secundare de vanzare de actiuni, nu ca oferte primare. Si atunci, trebuie sa ne reamintim primul rol al Bursei, acela de a facilita companiile sa atraga capital, de a face oferte publice initiale si trebuie lucrat in sensul acesta. A fost inversat cursul istoric firesc al lucrurilor.
Bursa a anuntat ca va lansa si vanzarile in lipsa. Cand va avea loc introducerea acestora?
Bursa este un business care trebuie sa se intample cu grija. Sunt foarte multe lucruri care, daca nu sunt calculate si bine gandite, pot sa influenteze sistemul, nu neaparat in cea mai buna formula. Sunt proiecte ale Bursei la care lucram, sunt foarte multe in curs de desfasurare si despre unele dintre ele cred ca nu este bine sa se vorbeasca, daca ele nu sunt bine finalizate.
Bursa a introdus tranzactiile in marja, insa numai doua case de brokeraj pun la dispozitia clientilor aceste produse. Nu exista cerere sau societatile nu au putere financiara pentru a oferi acest produs?
Tranzactiile in marja sunt un produs pe care il scot casele de brokeraj si in functie de clientii pe care ii au, de necesitatile acestora. Este mult mai usor pentru o casa de brokeraj, afiliata unei banci, sa faca acest produs. Probabil ca, in p
rezent, piata romaneasca cere mai putin acest produs. Daca nu avem cerere, nu exista nici oferta. Nu exista apetit din partea investitorilor sa se imprumute de bani ca sa-si cumpere actiuni, poate le e frica de fluctuatia pietei. Nu este un produs simplu sau la indemana oricui. Este unul cu un anumit grad de risc, care si el trebuie promovat in anumite conditii, respectand regulile pentru a nu induce riscuri suplimentare in sistem.
