"Eu cred că un singur fond mutual este mai puternic. Cred că, dacă îl vom diviza, acea capacitate de acoperire a tuturor necesităţilor agricultorilor nu poate funcţiona dacă vor fi, de exemplu, 42 de fonduri. Cred că e bine să avem un singur fond mutual care să răspundă tuturor solicitărilor fermierilor", a declarat, marţi, Daniel Botănoiu, la o conferinţă de profil.

 

 

Acesta a precizat că, în prezent, normele metodologice de funcţionare pentru fondul mutual au fost trimise spre consultare către toate organizaţiile profesionale şi, ulterior, vor fi aprobate în Guvern. Normele conţin toate elementele legate de contribuţia agricultorilor pe hectar sau în funcţie de numărul de animale.

 

 

"Ne dorim că toate organizaţiile profesionale să fi prezente şi să constituie acest fond, pentru că 65 la sută din despăgubiri pentru pierderile de venit vor veni din acest fond, iar din acei 65%, un procent de 75% vine din partea Comisiei Europene şi 25% din partea României. Fermierii trebuie să înfiinţeze însă acest fond, pentru că va fi administrat tot de ei. Noi susţinem din punct de vedere financiar funcţionarea lui, însă ei trebuie să înţeleagă că trebuie să-l pună rapid în practică, pentru că asta îi va proteja. De exemplu, la o pagubă de 100.000 de euro, 65.000 de euro vin din contribuţia naţională şi europeană, iar restul din partea fermierilor. Ca atare, fermierul trebuie să contribuie ca să ajungă la un anumit nivel, la o anumită cotă de despăgubire, dacă se întâmplă un eveniment negativ. Va fi o contribuţie pe hectar sau la numărul de animale", a mai spus Botănoiu.

 

 

Potrivit specialiştilor din Ministerul Agriculturii, funcţionarea fondurilor mutuale pentru agricultură va putea fi sprijinită financiar, timp de trei ani, din fonduri europene şi naţionale, însă capitalizarea acestora va fi făcută de fermierii români interesaţi de a participa şi cotiza la un astfel de fond.

 

 

Un astfel de fond ar trebui să deţină pentru început cel puţin 50 de milioane de euro, anual cotizaţia fermierilor urmând să fie capitalizată dacă nu vor fi evenimente climatice care necesită acordarea de despăgubiri.

 

 

România a preluat modelul fondului mutual franţuzesc, deoarece Franţa este singura ţară din UE care are funcţional un astfel de fond, deşi înfiinţarea acestora este o obligaţie în viitoarea Politică Agricolă Comună.