Strategia Dunării se va axa pe transport, mediu şi dezvoltare economică, a spus Hubner, adăugând că deja există un model adoptat recent - strategia Mării Baltice, prima de acest gen care vizează acţiuni concrete într-o aşa-numită "macroregiune" europeană - implicând opt state membre.

Consiliul European format din şefii de stat şi de guvern a cerut pe 19 iunie executivului UE să redacteze până la sfârşitul lui 2010 o strategie pentru macroregiunea dunăreană, cuprinzând statele membre Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Croaţia ar putea fi şi ea inclusă în strategie, dacă aderă în 2011, strategia urmând a fi adoptată în acel an sub preşedinţia ungară a UE. Serbia şi Ucraina ar putea participa în proiecte concrete coordonate în cadrul strategiei, mai ales în ce priveşte mediul şi transportul fluvial.

"Colaboratorii mei din cadrul direcţiei pentru politică regională lucrează strâns cu autorităţile române şi bulgare la un proiect comun pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe tronsonul comun de Dunăre. Cum fondurile pentru programe transfrontaliere sunt insuficiente, trebuie să ne străduim şi să coordonăm două proiecte naţionale", a spus comisarul european, adăugând că se are în vedere şi înfiinţarea unei aşa-numite "Grupări europene de cooperare teritorială" (GECT).

Această formă de cooperare transfrontalieră ar avea persoană juridică şi ar fi compusă din reprezentanţi ai autorităţilor locale, regionale şi naţionale din Bulgaria şi România. GECT-ul ar putea angaja funcţionari proprii şi s-ar axa pe coordonarea precisă a acţiunilor la nivel local, regional şi naţional privind această problemă specifică - transportul dunărean. Câteva GECT-uri pilot există deja spre exemplu la frontiera dintre Franţa şi Belgia - aşa-numita eurometropolă Lille-Kortrijk-Tournai sau între Spania şi Franţa unde funcţionează un spital comun.

"Cu toate acestea, chiar dacă totul va fi organizat corect şi proiectul implementat, îmbunătăţind navigaţia pe tronsonul româno-bulgar al fluviului, tot va trebui să vedem cum se potriveşte cu alte proiecte de îmbunătăţire a navigaţiei pe alte tronsoane", a precizat Hubner, care a anunţat săptămâna trecută că demisionează din funcţie pentru a-şi lua în primire mandatul de europarlamentar.

Nu este însă exclus însă ca Guvernul de la Varşovia să o numească din nou în toamnă când se formează noua Comisie Europeană, deşi favorit pentru acest post este Janusz Lewandowski, fost ministru al privatizării.

Hubner a încurajat diferitele asociaţii şi organizaţii dunărene deja existente să participe activ în procesul de consultare publică ce va fi lansat de Comisia Europeană, la fel cum a fost cazul şi cu cele din zona baltică pentru strategia Mării Baltice.

"În ultimele 18 luni a avut loc un proces minuţios de consultare, dezbateri şi analize pe întreg cuprinsul regiunii Mării Baltice, ducând la adoptarea strategiei şi a unui plan de acţiune detaliat, care trasează 15 zone prioritare şi 80 de acţiuni şi proiecte majore pentru a atinge rezultate tangibile în regiune", a spus ea.

În cadrul CE există deja o "mică echipă" care se ocupă de problemele dunărene în cadrul direcţiei pentru cooperare teritorială, a precizat Hubner.

"Vom stabili în scurt timp un grup de lucru care să asigure că toate dimensiunile posibile ale strategiei sunt luate în calcul de la bun început. Direcţii precum transporturile, mediul şi extinderea UE sunt deja active pe probleme dunărene şi va fi important să conectăm rapid toate serviciile relevante", a adăugat ea.

De cealaltă parte, Comisia se aşteaptă ca în ţările vizate să fie numite persoane de contact "la nivel înalt" responsabile de acest dosar. În cazul strategiei Mării Baltice, majoritatea ţărilor au desemnat coordonatori în cadrul cabinetului premierului, asigurând astfel sprijinul politic necesar, "lecţie importantă în contextul dunărean", după cum a menţionat Hubner.

Regiunile şi oraşele de-a lungul Dunării trebuie de asemenea să coopereze pentru a trasa priorităţile lor în acest context, a adăugat comisarul european.

"După ce vom identifica problemele-cheie pentru diferiţii actori din regiune şi după ce vom evalua şi eforturile deja întreprinse, vom redacta o versiune iniţială a strategiei. Apoi va urma un proces minuţios de consultare în întreaga regiune, cuprinzând autorităţi naţionale, regionale şi locale, sectorul privat, mediul universitar şi organizaţiile non-guvernamentale", a explicat Hubner.

Pentru România, strategia Dunării a fost una din priorităţile diplomatice la Consiliul European, deşi Austria a fost vioara întâi în promovarea acestei iniţiative."Foarte important pentru noi este că, în concluziile acestui Consiliu, s-a stabilit ca, până la sfârşitul anului 2010, Comisia să prezinte o strategie legată de Dunăre. Este un succes al eforturilor noastre din ultimii ani, de a introduce Dunărea în obiectivele prioritare ale Consiliului European. Sigur că am fost susţinuţi şi de alte ţări riverane, dar ne bucură că s-a dat această decizie", a declarat Traian Băsescu la finalul summitului.