Primul obstacol în calea unei aplicaţii de e-guvernământ este haosul informaţional din administraţia publică şi imposibilitatea interconectării bazelor de date ale celor 25.000 de instituţii publice din România. „În momentul acesta România nu are o bază de date. România nu are nomenclatoarele naţionale de CNP, de CUI, n-are cadastru, nomenclatoarele naţionale de şcoli, de spitale, străzi. N-are nimic. Dacă te uiţi în momentul ăsta în CNP-uri, avem 25 de milioane de asiguraţi, avem 17 milioane de asistaţi”, spune Sandu. Iar rădăcina acestei problemei stă în felul în care îşi stochează şi îşi administrează datele ministerele. „Fiecare minister are propriul lui program, propria sa bază de date: Minsterul de Interne are 7 baze de date, Ministerul Muncii are 4 baze de date, Ministerul Sănătăţii are 3 baze de date, şi aşa mai departe. Din astea nici una nu se poate interconecta cu celelalte, nici măcar cu cele din cadrul aceluiaşi minster. Aici e drama. Nu există interoperabilitate, sunt incompatibilie din cauza tehnologiei, a formatului de date, a modului de înregistrare.”
Soluţia găsită de ministru ar fi strângerea tuturor bazelor de date sub acelaşi acoperiş şi reorganizarea lor conform unui set comun de reguli.„Sunt 68 mari ordonatori de credite şi sunt 3.300 de autorităţi publice locale. Noi vrem o bază de date unică. Toată lumea să aibă aceeaşi bază de date, pe aceeaşi structură, acelaşi format.” În versiunea imaginată de Sandu structura acestei baze de date ar fi piramidală, împărţită apoi pe niveluri de acces în funcţie de autoritatea publică acreditată. „La nivelul de bază toată lumea are acces; de la nivelul 1 la nivelul 68 au acces pana la 3.300 de autoritati publice locale , la nivelul 2 nu mai au acces decât Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, la nivelul 3 doar Ministerul de Finanţe şi ANAF-ul, la nivelul 4 nu mai e decât MAI-ul, după care, înspre vârf nu mai avem aprobare decât cu CSAT-ul.”Odată stânse toate datele la un loc interoperabilitatea nu ar mai fi o problemă iar fluxurile de date ar fi mai uşor de trasat. Ministrul Sandu recunoaşte că prin această variantă ar fi posibilă păstrarea unei evidenţe mai clare asupra fiecărui cetăţean sau firme,ducând astfel la eliminarea evaziunii fiscale. „ În momentul ăsta se pune ordine şi disciplină în tot", spune el."Când Ministerul de Finanţe vrea să te identifice ca persoană te cauta şi vede: Gabriel Sandu, eşti acţionar în 3 firme, ai 3 maşini, ai 2 case, în momentul ăsta ai de plătit statului 1427 de lei până la data de 24.03. Sau să zicem că vrem să investigăm politicile sociale. Atunci folosim motorul de cautare: Gabriel Sandu – tu ai dreptul la un singur ajutor social dar tu primeşti 7, din 7 direcţii." Cercetările se vor face şi automat, în momentul în care un contribuabil cere eliberarea unor acte. "Să zicem ca vrei să iti înscrii maşina. Ai depus toate documentele, le-ai dat drumul online, în maxim X ore trebuie să ţi se întoarcă înapoi înregistrate. Între timp se verifică dacă maşina e furată, dacă ai toate taxele şi impozitele plătite, etc. În momentul în care te identifică nu-ţi eliberează niciun document dacă nu eşti cu toate taxele şi impozitele plătite la zi."
Până acum Sandu spune că a preluat deja de la ANAF 6.000 de contribuabili mari şi 18.000 de contribuabili medii iar până la sfârşitul anului viitor şi-a propus să înscrie în Sistemul Electronic National toţi cei 600.000 de contribuabili persoane juridice. Cu toate acestea el nu se aşteaptă ca transferul datelor de la ministere în baza de date unică din subordinea MCSI să decurgă lin.
„Când am să vreau să iau toate bazele astea de date toată lumea o să explodeze, pentru că toţi sunt stăpâni pe baza lor de date şi fiecare face ce vrea cu ea. Forţa fiecărui minister e baza lui de date iar în momentul în care toate acestea se interconectează şi nimeni nu mai alege furnizori sau beneficiari şi toată lumea este obligată să lucreze în acelaşi sistem asta limitează enorm puterile fiecărei instituţii în parte.”
Astăzi sunt înregistrate în Sistemul Electronic Naţional 12.500 de instituţii publice, încă pe atâtea rămânând în continuare pe dinafară – ministrul Sandu spune că le-a obligat, le-a urmărit însă nu a putut să facă asta în fiecare zi precum picătura chinezească. Vor fi obligate oricum să facă acest lucru în curând. „Planificarea şi execuţia bugetară online nu se va mai putea face decât dacă ai număr, o semnătură electronică şi dacă eşti în Sistemul Electronic Naţional, dacă eşti în eRomânia. Nu le ai, nu ţi se deschide creditul bugetar, nu ţi se deschide creditul bugetar, nu faci execuţie”, spune Sandu. Planificarea şi execuţia bugetară online ar aduce cu ea transparentizarea tuturor tranzacţiilor din interiorul statului si nu ar mai lăsa loc pentru evaziune fiscală. „E un control foarte bun al cheltuielilor şi al încasărilor pentru că online eu ştiu foarte clar unde sunt banii: dacă azi am primit 10 lei odată ce ei s-au plătit apar imediat online şi Ministerul de Finanţe îi vede. Deci totul se face foarte clar.”
Soluţia găsită de ministru ar fi strângerea tuturor bazelor de date sub acelaşi acoperiş şi reorganizarea lor conform unui set comun de reguli.„Sunt 68 mari ordonatori de credite şi sunt 3.300 de autorităţi publice locale. Noi vrem o bază de date unică. Toată lumea să aibă aceeaşi bază de date, pe aceeaşi structură, acelaşi format.” În versiunea imaginată de Sandu structura acestei baze de date ar fi piramidală, împărţită apoi pe niveluri de acces în funcţie de autoritatea publică acreditată. „La nivelul de bază toată lumea are acces; de la nivelul 1 la nivelul 68 au acces pana la 3.300 de autoritati publice locale , la nivelul 2 nu mai au acces decât Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, la nivelul 3 doar Ministerul de Finanţe şi ANAF-ul, la nivelul 4 nu mai e decât MAI-ul, după care, înspre vârf nu mai avem aprobare decât cu CSAT-ul.”Odată stânse toate datele la un loc interoperabilitatea nu ar mai fi o problemă iar fluxurile de date ar fi mai uşor de trasat. Ministrul Sandu recunoaşte că prin această variantă ar fi posibilă păstrarea unei evidenţe mai clare asupra fiecărui cetăţean sau firme,ducând astfel la eliminarea evaziunii fiscale. „ În momentul ăsta se pune ordine şi disciplină în tot", spune el."Când Ministerul de Finanţe vrea să te identifice ca persoană te cauta şi vede: Gabriel Sandu, eşti acţionar în 3 firme, ai 3 maşini, ai 2 case, în momentul ăsta ai de plătit statului 1427 de lei până la data de 24.03. Sau să zicem că vrem să investigăm politicile sociale. Atunci folosim motorul de cautare: Gabriel Sandu – tu ai dreptul la un singur ajutor social dar tu primeşti 7, din 7 direcţii." Cercetările se vor face şi automat, în momentul în care un contribuabil cere eliberarea unor acte. "Să zicem ca vrei să iti înscrii maşina. Ai depus toate documentele, le-ai dat drumul online, în maxim X ore trebuie să ţi se întoarcă înapoi înregistrate. Între timp se verifică dacă maşina e furată, dacă ai toate taxele şi impozitele plătite, etc. În momentul în care te identifică nu-ţi eliberează niciun document dacă nu eşti cu toate taxele şi impozitele plătite la zi."
Până acum Sandu spune că a preluat deja de la ANAF 6.000 de contribuabili mari şi 18.000 de contribuabili medii iar până la sfârşitul anului viitor şi-a propus să înscrie în Sistemul Electronic National toţi cei 600.000 de contribuabili persoane juridice. Cu toate acestea el nu se aşteaptă ca transferul datelor de la ministere în baza de date unică din subordinea MCSI să decurgă lin.
„Când am să vreau să iau toate bazele astea de date toată lumea o să explodeze, pentru că toţi sunt stăpâni pe baza lor de date şi fiecare face ce vrea cu ea. Forţa fiecărui minister e baza lui de date iar în momentul în care toate acestea se interconectează şi nimeni nu mai alege furnizori sau beneficiari şi toată lumea este obligată să lucreze în acelaşi sistem asta limitează enorm puterile fiecărei instituţii în parte.”
Astăzi sunt înregistrate în Sistemul Electronic Naţional 12.500 de instituţii publice, încă pe atâtea rămânând în continuare pe dinafară – ministrul Sandu spune că le-a obligat, le-a urmărit însă nu a putut să facă asta în fiecare zi precum picătura chinezească. Vor fi obligate oricum să facă acest lucru în curând. „Planificarea şi execuţia bugetară online nu se va mai putea face decât dacă ai număr, o semnătură electronică şi dacă eşti în Sistemul Electronic Naţional, dacă eşti în eRomânia. Nu le ai, nu ţi se deschide creditul bugetar, nu ţi se deschide creditul bugetar, nu faci execuţie”, spune Sandu. Planificarea şi execuţia bugetară online ar aduce cu ea transparentizarea tuturor tranzacţiilor din interiorul statului si nu ar mai lăsa loc pentru evaziune fiscală. „E un control foarte bun al cheltuielilor şi al încasărilor pentru că online eu ştiu foarte clar unde sunt banii: dacă azi am primit 10 lei odată ce ei s-au plătit apar imediat online şi Ministerul de Finanţe îi vede. Deci totul se face foarte clar.”
