“O cifra finala privind nevoia de finantare o vom avea abia dupa definitivarea bugetului pe 2009. Prima estimare arata insa o necesitate de cel putin patru miliarde euro, dar aceasta suma depinde de modul si indicatorii pe baza carora se realizeaza bugetul de stat, care nu a fost inca finalizat”, au spus ieri sursele citate.
Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte al PDL, un specialist in finante publice si fost angajat al Bancii Mondiale, a explicat tot ieri pentru Business Standard ca nevoia de finantare a bugetului a fost chiar mai mare in 2008, insa fondurile au fost mult mai usor de gasit. “La inceputul anului trecut, nevoia de finantare a fost chiar mai mare, insa suma a fost mult mai usor de atras. Nu trebuie sa vorbim despre o nevoie mare sau mica de finantare, ci despre modalitatea de atragere a acestei sume, aceasta fiind cea mai mare problema in momentul de fata, din cauza crizei globale de lichitati”, a precizat Stolojan.
Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, nu a comentat informatiile, spunand doar ca, dupa finalizarea bugetului, va putea sa furnizeze public aceste date.
Potrivit analizelor realizate de expertii Ministerului de Finante, o parte importanta din cheltuielile de capital din 2009 va fi finantata prin imprumuturi de la institutiile financiare internationale ca Banca Mondiala (BM), Banca Europeana de Investitii (BEI) sau Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), iar eventualele cheltuieli cu majorari de pensii sau salarii vor putea fi finantate de pe piata interna, fie prin emisiuni de titluri de stat si obligatiuni benchmark, fie din extern printr-o noua emisiune de eurobonduri. Aceasta emisiune ar putea avea loc numai daca situatia de pe pietele internationale va fi mai buna pentru Romania. “O noua emisiune de eurobonduri ar ajuta la finantarea deficitului bugetar si ar putea fi relansata anul acesta, daca situatia actuala devine mai avantajoasa pentru Romania, adica la un randament anual mediu de cel mult 9%”, au explicat sursele guvernamentale in cauza.
Ultima emisiune de eurobonduri lansata a fost in iunie 2008, cand s-au atras 750 milioane de euro pe zece ani, cu un randament anual mediu de 6,69%, la un cupon de 6,5% pe an.
Nevoia de finantare a Ministerului Finantelor Publice (MFP) s-a acutizat in ultima perioada, de exemplu, ieri, institutia a imprumutat 1,35 miliarde lei de la banci, prin depozite cu scadenta la sapte zile, pentru care va plati o dobanda medie de 13,99% pe an.
Potrivit surselor citate, un imprumut cu Fondul Monetar International (FMI) nu ar scapa autoritatile de povara finantarii deficitului bugetar, pentru ca suma obtinuta in urma unui acord cu Fondul ar finanta, in principal, deficitul de cont curent, oficialii trebuind sa caute, in continuare, o sursa de finantare a deficitul bugetar. “Chiar daca Romania se va imprumuta de la FMI, Ministerul de Finante va trebui sa caute in continuare modalitati de finantare a deficitului bugetar”, au adaugat aceleasi surse.
In prezent, expertii MFP lucreaza la realizarea bugetului pentru anul 2009, o prima forma a acestuia urmand sa fie prezentata in sedinta de Guvern de maine. Prognoza privind principalii indicatori macroeconomici pe baza carora se realizeaza proiectul de buget a fost schimbata de patru ori pana acum, potrivit mai multor surse, ultima varianta aratand un PIB de 579 miliarde lei fata de 588 miliarde lei cat era prognozat initial.
Totodata, cea de-a patra varianta de buget mizeaza pe o crestere economica de 2,5% fata de penultima prognoza care era de 3,5% si pe un deficit bugetar de 2,5% fata de 1,7%, cat se estimase initial.
De asemenea, prognoza privind rata inflatiei este de 5% fata de 5,3%, singurul indicator care ramane neschimbat fiind cursul, care a fost pastrat la patru lei/euro in a patra varianta. Si prognoza privind rata somajului a fost modificata de la 5% la 5,5%. Deficitul de cont curent a suferit o corectie de 0,2 puncte procentuale, de la 10,5% la 10,3%. De asemenea, salariul mediu brut a fost micsorat in ultima prognoza disponibila la inchiderea editiei, de la 1.702 lei la 1.690 de lei.
Potrivit mai multor experti din mediul financiar-bancar, consultati de Business Standard, Guvernul poate sa combine un credit FMI cu bani de la Consiliul Europei din fondurile de urgenta, dar si cu o noua emisiune de eurobonduri. “Daca piata isi revine, un eurobond poate aparea in mai-iunie, daca nu, in septembrie-octombrie, cand poate, este o perioada mai buna. Cred ca o combinatie intre cele trei forme de finantare este bine-venita si ca FMI nu trebuie sa fie o sperietoare”, a declarat pentru Business Standard, un oficial din mediul financiar-bancar. Potrivit acestuia, bancile care pot sa dea bani statului nu le este foarte clar ce anume vrea sa faca noul Guvern, care este politica si de aceea sunt reticente. “Exista semne de usor dezghet al pietelor internationale, dar depinde foarte mult de care va fi reactia la nevoile de finantare ce se vor exprima acum, in primavara si vor veni din partea “marilor datornici” ca Polonia, Ungaria, Cehia sau Rusia”, a spus un alt expert.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
