Testele de stres desfăşurate de Autoritatea Bancară Europeană în luna iulie a acestui an arătau că băncile ar avea nevoie să strângă doar 2,5 miliarde de euro pentru a ridica nivelul capitalurilor de bază la 5%, în cazul în care creşterea economică ar încetini şi rata creditelor neperformante ar creşte. La acel moment, doar opt bănci au picat testele. De ce aşa de puţine? Pentru că deşi au fost publicate expunerile pe datoria suverană a ţărilor din Zona euro pentru fiecare bancă ce a participat la test, valorile deţinerilor nu au fost actualizate cu valorile din piaţă şi EBA nu a considerat că este necesar să se ia în calcul şi pierderile pe obligaţiuni.
Aşa că, bănci precum Dexia, care recent a fost spartă în mai multe bucăţi şi parţial naţionalizată, au trecut cu brio testele de sters, deşi bilanţurile lor erau pline de obligaţiuni toxice.
Oficialii europeni vor să schimbe însă regulile şi să arate care este adevărata magnitudine a lipsei de capital în sistemul bancar european. Datele preliminare obţinute de BBC arată că băncile ar trebui să stea cu capitalurile la 9 sau 10% în condiţiile în care datoria suverană din blianţuri va fi marcată la piaţă.
Dincolo de faptul că rata minimă de adecvare a capitalului de bază tier 1 se dublează, faptul că băncile marchează la piaţă datoria suverană însemană că vor trebui să strângă foarte mulţi bani.
Spre exemplu, în scenariul în care capitalurile core tier 1 (CT1) trebuie să stea la 9%, dacă se iau în calcul valorile de piaţă a obligaţiunilor din 12 octombrie, 67 de bănci ar pica testele de stres, şi acestea ar trebui să strângă 260 miliarde de euro.
La un nivel al CT1 de 10%, numărul instituţiilor de credit care ar pica testul s-ar ridica la 77 şi necesarul de capital ar ajunge la 379 miliarde de euro.
Datele au fost generate cu ajutorul unui calculator furnizat de Reuters şi iau în considerare pierderi de 63,1% pe datoria Greciei, 26,5% pe cea a Portugaliei, 11,6% pe cea a Irlandei, 4,6% pe cea a Italiei, 0,4% pe cea a Spaniei.
Cele mai lovite bănci ar fi RBS, BNP Paribas, UniCredit, Deutsche Bank, Barclays, BPCE, Societe Generale şi HSBC.
Analiştii Credit Suisse estimează că 66 de bănci ar pica testul de stres la un nivel al CT1 de 9%, şi că băncile ar trebui să strângă 220 miliarde de euro.
Testele de stres nu ar avea nicio relevanţă dacă nu s-ar trece şi la recapitalizarea efectivă a băncilor. Există câteva metode prin care nivelul capitalurilor poate fi crescut. În mod normal băncile ar trebui să ia bani din piaţă prin emsiunea de obligaţiuni, însă în acest moment scenariul pare inaplicabil. Dacă vor fi nevoite să strângă bani pe cont proproiu, băncile ameninţă că vor vinde din active, ceea ce ar putea pune presiune pe creditarea economiei, care oricum se află sub stres în ultima perioadă.
Varianta cea mai plauzibilă în acest moment este aceea în care statele vor recapitaliza băncile din bani publici – aşa cum au promis Angela Merkel şi Nicholas Sarkozy –, fie direct, fie prin intermediul Fondului European de Stabilitate Financiară, care după votul de astăzi din Slovacia ar putea primi puteri suplimentare.
În cazul în care statele vor contribui direct, cele mai afectate ţări vor fi Cipru (datoria publică ar creşte cu 30 puncte procentuale) şi Grecia (+ 16,6 pp la datorie).
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
