De ce au crescut impozitele în România. Unde merg banii

De ce au crescut impozitele în România și de ce sunt obligați românii să plătească sume uriașe pentru case, terenuri ori mașini?

De ce au crescut impozitele în România

Majorarea impozitelor pe proprietăți și autovehicule nu a fost o decizie întâmplătoare, ci rezultatul unei reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul a explicat că țara noastră avea unele dintre cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților din Uniunea Europeană, ceea ce crea un dezechilibru fiscal semnificativ față de media europeană și afecta capacitatea administrațiilor locale de a se finanța.

Înainte de reformă, România încasa din impozitele pe proprietate doar aproximativ 0,55% din PIB, de aproape trei ori mai puțin decât media UE, care se situează în jurul valorii de 1,85%.

Această diferență a fost considerată prea mare de autoritățile europene, iar neaplicarea reformei risca să blocheze accesul la fondurile europene prevăzute în PNRR. În plus, Guvernul a subliniat că existau discrepanțe majore între localități, iar aproximativ o treime din sumele datorate nu erau colectate eficient.

Prin noile măsuri, Executivul estimează că veniturile la buget din impozitele pe proprietate vor crește cu aproximativ 30%, ceea ce înseamnă circa 3,7 miliarde de lei în plus față de anul precedent.

O schimbare importantă este că acești bani vor rămâne în totalitate la primării, iar Guvernul central va reduce sumele redistribuite către autoritățile locale, încurajând astfel o mai mare autonomie financiară a administrațiilor locale.

Pentru a atinge acest obiectiv, baza de impozitare a fost majorată cu aproximativ 70%, iar o serie de scutiri și facilități considerate nejustificate au fost eliminate.

Unde merg banii plătiți de români

De asemenea, legea le oferă primăriilor libertatea de a stabili cota de impozitare, cu condiția ca aceasta să fie mai mare decât în anii anteriori. În plus, consiliile locale pot majora taxele și impozitele cu până la 100%, față de plafonul anterior de 50%, ceea ce explică de ce în unele orașe creșterile au fost mult peste media națională.

Un exemplu elocvent este cel al unui apartament de două camere din Timișoara, situat într-o clădire mai veche de 100 de ani. Dacă anul trecut proprietarul plătea 124 de lei impozit, în 2025 suma a ajuns la 465 de lei, adică aproape de patru ori mai mult.

Această creștere a fost influențată atât de eliminarea reducerilor pentru clădirile istorice, cât și de decizia primăriei privind nivelul taxării locale.

Schimbări au apărut și în cazul impozitării autovehiculelor. Sistemul bazat pe capacitatea cilindrică a fost menținut, însă sumele de plată diferă acum în funcție de norma de poluare a mașinii.

Autoturismele mai vechi și mai poluante sunt taxate mai mult, în timp ce mașinile mai prietenoase cu mediul beneficiază de un tratament fiscal mai avantajos. În cazul mașinilor hibride, doar cele care emit sub 50 de grame de dioxid de carbon pe kilometru pot primi facilități fiscale.

Cu alte cuvinte, creșterea impozitelor are trei explicații majore: alinierea României la standardele europene, îndeplinirea angajamentelor din PNRR și întărirea bugetelor locale printr-o mai mare autonomie financiară.

Deși mulți proprietari resimt aceste majorări ca pe o povară, autoritățile susțin că pe termen lung măsurile vor duce la administrații locale mai bine finanțate și la o colectare fiscală mai echitabilă.