De asemenea, cursul de schimb este cel mai recent subiect inclus pe ordinea de zi în cadrul discuţiilor dintre delegaţia FMI şi oficialităţile române. Surse apropiate negocierilor au declarat că BNR trebuie să găsească un echilibru între riscurile induse de deprecierea monedei şi costurile menţinerii unui curs mai ridicat al leului.
Cu alte cuvinte, menţinerea pe diverse căi a leului la cotaţiile actuale, de sub 4,6 lei/euro ar costa foarte mult şi foarte probabil că pe termen mediu efortul s-ar dovedi inutil, dacă nu ar fi susţinută de fundamentele economice.
Reversul medaliei este că şi renunţarea la orice control asupra cotaţiilor leului ar putea avea efecte negative asupra economiei, ceea ce s-ar traduce prin pierderi semnificative. Recent, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat că operaţiunile de stabilizare a cursului de schimb costă foarte mult şi a invitat politicienii să fie mai responsabili în acţiunile şi declaraţiile lor. „Am fost nevoiţi să sterilizăm, şi asta a costat enorm, zece miliarde de euro", a spus atunci guvernatorul BNR.
Cheltuielile pentru menţinerea cursului se evidenţiază la capitolul ieşiri din rezervele valutare la BNR. Din rezervele valutare sunt efectuate plăţile de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută precum şi intervenţiile directe şi indirecte pe piaţa valutară. Aceste rezerve depind direct şi de modificărea rezervelor minime în valută constituite de instuţiile de credit.
Rezerva valutară este în scădere
La sfârşitul lunii iulie, rezervele valutare se situau la nivelul de 32,14 miliarde de euro, în scădere cu 0,82 miliarde de euro faţă de nivelul lunii iunie, conform datelor publicate de BNR. Faţă de începutul anului, rezervele valutare s-au redus cu 10%, ieşirile depăşind în fiecare lună intrările.
Rezervele se află la un nivel mai mult decât satisfăcător, care acoperă opt luni de importuri sub formă de cash, în scădere faţă de anul trecut când ajunseseră să reprezinte 12 – 13 luni de importuri. Conform declaraţiilor lui Mugur Isărescu, rezerva valutară ar trebui să acopere importurile de bunuri şi servicii ale ţării timp de 4-6 luni, pentru un nivel optim, şi a explicat că, din acest punct de vedere, România ar trebui chiar să mai scadă rezerva, deoarece poate fi considerată excedentară. “Stabilizăm rezerva în funcţie de foarte mulţi alţi indicatori", a mai spus Isărescu.
Scopul rezervei internaţionale a României este onorarea plăţilor aferente obligaţiilor externe ale statului român, asigurarea credibilităţii ţării, fluidizarea împrumuturilor externe, limitarea vulnerabilităţii externe (absorbţia şocurilor financiare adverse în perioade de criză sau în situaţia restrângerii accesului la pieţele internaţionale de capital), consolidarea credibilităţii politicii economice, a politicii monetare şi a celei de curs de schimb, inclusiv prin posibilitatea intervenţiei în sprijinul monedei naţionale şi pentru a face faţă unor şocuri exogene neprevăzute.
În concluzie, marja de acţiune a BNR în favoarea leului este limitată şi nu poate fi susţinută pe termen lung. Deşi rezervele sunt relativ mari, cheltuirea acestora pentru un un curs artificial al leului este contracproductivă. În plus, după cum analistul economic Matei Păun declara pentru The Money Channel, o depreciere controlată a monedei naţionale este benefică pentru economia naţională, menţinând competitivitatea produselor româneşti pe pieţele internaţionale.
Un leu puternic favorizează importurile
Datele privind comerţul exterior indică o majorare mai accentuată a importurilor în raport cu exporturile. În consecinţă şi deficitul comercial este în creştere. Astfel, pe fondul încetinirii exporturilor, pe primul trimestri deficitul a crescut la 183 de milioane de euro, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,7 miliarde de euro.
Reducerea importurilor se face prin deprecierea monedei naţionale, ceea ce va conduce la scumpirea produselor provenite din străinătate prezente pe piaţa autohtonă. Riscul inflamării inflaţiei este relativ scăzut şi poate fi diminuat prin politici fiscale restrictive.
Problema industriei în special constă în ponderea mare a importurilor de completare în totalul exporturilor. Aceasta deoarece, în majoritatea cazurilor, exporturile româneşti înglobează o pondere ridicată de manoperă, mâna de lucru fiind mult mai ieftină la noi, decât în statele dezvoltate. Astfel că deprecierea leului nu sprijină automat exporturile.
Investiţiile străine, la minime istorice
Investiţiile străine sunt un element de bază pentru aprecierea leului. Însă acestea se află în cel mai mare declin de la declanşarea crizei financiare. Anul trecut investiţiile străine s-au prăbuşit, atingând minimul ultimilor nouă ani, de 1,9 mld. euro. Semnalele pentru acest an nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere riscul ca tensiunile de pe pieţele internaţionale să se amplifice şi revenirea economiilor europene în recesiune.
La situaţia externă dificilă se adaugă şi incertitudinile interne, caracteristice unui an electoral. În condiţiile în care România este dependentă de capitalul extern, în absenţa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică se reduc. Pentru acest an perspectivele sunt sumbre, ISD putând să scadă sub 1,5 miliarde de euro.
Mai îngrijorătoare sunt ieşirile de capital cauzate de suprapunerea evenimentelor din zona euro cu criza politică internă. Obligaţinile emise în lei au fost vândute de către nerezidenţi ceea ce a condus la creşterea ofertei de lei şi cererea de valută. Conform declaraţiilor lui Migur Isărescu este vorba de câteva miliarde de lei. Băncile mamă nu mai reînoiesc linile de creditare ceea ce pune în dificultate finanţarea deficitului de cont curent. Aceste ieşiri de capital nu sunt contrabalansate de intrările de fonduri europene. Această echilibrare a făcut-o BNR, nu numai prin intervenţii în piaţă, ci prin toate mijloacele specifice. Declinul investiţiilor străine directe şi reducerea expunerilor pe obligaţiunilor de stat deţinute de străini pune presiuni de depreciere pe leu.
Seceta este un factor de presiune
Un alt factor care pune presiune pe leu este seceta care va diminua semnificativ producţia din acest an. Influenţa acestui fenomen asupra preţurilor vor fi contabilizate de economie începând din acest trimestru, până la recolta viitoare (aproximativ trei trimestre). Reducerea exporturilor va duce la scăderea încasărilor în valută şi creşterea importurilor va afecta suplimentar pe această cale şi cursul de schimb în sensul deprecierii leului.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
