Într-un paradox greu de ignorat, Ucraina — o țară aflată în război de peste trei ani — reușește nu doar să-și mențină economia funcțională, ci și să vândă benzina la un preț mai mic decât România, membră a Uniunii Europene și teoretic mult mai stabilă. Prețul mediu al unui litru de benzină în Ucraina este de 6,29 lei, în timp ce în România acesta depășește frecvent 7 lei.
Cum este posibil ca într-o țară supusă zilnic riscurilor bombardamentelor, cu infrastructura parțial distrusă și o economie dependentă de ajutor internațional, combustibilul să fie mai ieftin? Răspunsul ține mai puțin de miracole și mai mult de alegeri economice, potrivit Adevarul.
Acciza, „prețul politic” al benzinei în UE
Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și recent conferențiar în Lviv, explică fără menajamente: „La noi, benzina este scumpă din cauza unei decizii politice. Uniunea Europeană a ales, deliberat, să scumpească energia prin accize și taxe ecologice. Chiar dacă am primi tot lanțul de producție pe gratis — petrol, rafinare, transport, distribuție — benzina tot ar costa câțiva lei pe litru doar din cauza accizelor impuse”.
Cu alte cuvinte, benzina nu este scumpă pentru că așa dictează piața sau realitatea economică, ci pentru că statul — în numele ecologiei și al fiscalității — alege să o scumpească artificial. „Se justifică prin dorința de a reduce poluarea, de a salva planeta. Dar, în realitate, este o formă de taxare ascunsă, care lovește în toți cei care depind de transportul rutier”, subliniază Nechita.
Ucraina: adaptare, nu lamentare
În mod remarcabil, Ucraina a reușit să-și păstreze funcțională o mare parte din economie, în ciuda războiului. Soluția? Adaptare rapidă, descentralizare și voință de supraviețuire.
Firmele și-au mutat producția din regiunile bombardate în zone mai sigure, iar industrii esențiale, precum producția de drone, au fost dispersate pentru a fi mai greu de distrus. „Nu vorbim doar despre ajutoare occidentale. Vorbim și despre activitate productivă reală, în zone în care oamenii muncesc, orașe ca Lviv în care există turism, investiții și speranță”, spune Nechita.
În plus, sistemul fiscal ucrainean continuă să funcționeze. Veniturile din impozite și accize sunt în creștere — în decembrie 2024, veniturile fiscale au crescut cu 50%, iar cele din accize cu 150%. În paralel, mari părți din cheltuielile sociale și de funcționare ale statului sunt susținute de partenerii internaționali, ceea ce oferă guvernului spațiu să susțină prețuri rezonabile pentru combustibil.
O piață de energie rezilientă
Chiar dacă infrastructura energetică a fost ținta unor atacuri constante — cum ar fi distrugerea barajului de la Kakhovka — Ucraina a reușit să își reconstruiască rețeaua electrică și să redevină exportator de energie. În prima jumătate a lui 2024, exporturile de electricitate au crescut de 17 ori, consolidând poziția țării în rețeaua energetică europeană și aducând venituri vitale.
Totodată, porturile de la Marea Neagră și rutele de export pe Dunăre sau cale ferată au asigurat continuitatea comerțului agricol și metalurgic, piloni esențiali ai economiei ucrainene.
Lecția Ucrainei pentru România
Românii plătesc mai mult pentru benzină nu din cauza crizelor globale sau a războiului din Ucraina, ci pentru că statul român alege să mențină accizele ridicate și să urmeze fără nuanțe politicile ecologice ale UE. Ucraina, în schimb, înțelege că într-o economie aflată sub presiune, prioritățile sunt: supraviețuirea, funcționarea și adaptabilitatea.
Este o lecție dură, dar valoroasă: reziliența economică nu înseamnă să ai mai multe resurse, ci să știi ce să faci cu ele.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
