Românii muncesc în agricultură în număr mare și extrem de ineficient. Și nu este vorba doar de ponderea mare a gospodăriilor de subzistență, aproape trei sferturi dintre fermele românești având o suprafață mai mică de 2 hectare, conform datelor Comisiei Europene pe anul 2010.

 

O cauză importantă a ineficienței agriculturii românești ține de dezechilibrul dintre calitatea importurilor și cea a exporturilor de produse agricole. „România a înregistrat în mod tradițional deficite comerciale consistente pe segmentul produselor agroalimentare procesate, care nu au putut fi contrabalansate de excedente comerciale minore pe segmentul produselor neprocesate”, afirmă specialiștii BCR, în raportul pe agricultură publicat recent. Potrivit analiștilor citați, dezvoltarea industriei alimentare de la sate este esențială pentru acoperirea deficitului comercial cu produse agricole.

 

În primele șase luni ale acestui an, România a înregistrat un deficit comercial de aproape 700 de milioane de euro pe segmentul alimentelor procesate. Acest deficit a fost contrabalansat doar parțial de excedentul comercial în valoare de 165 milioane de euro obinut pe segmentul produselor neprelucrate exportate.

 

 Citeşte şi Cum poți să reduci costurile cu benzina

 

Potrivit rapoartelor oficiale ale Comisiei Europene, 61% din exporturile agricole ale României către statele membre ale Uniunii Europene sunt reprezentate de produse intermediare și neprocesate. Produsele finale dețin o pondere de doar 38% din exporturile agricole către UE. În schimb, importăm din Uniunea Europeană în proporție de 60% produse finale și doar 36% produse neprocesate sau intermediare.

 

În statele non-UE, ponderea produselor neprocesate și intermediare exportate de România este chiar cu mult mai mare, de 88%. În schimb, importăm din afara Uniunii Europene 30% alimente finale și 70% produse neprocesate și intermediare.

 

 Citeşte şi Patronii-căpșunari. De ce pleacă în lume constructorii

 

Pentru a avea un lanț complet și eficient în agricultură, astfel încât materia primă agricolă să se transforme în produse finite, este nevoie de mai multe unități de procesare. Acestea reprezintă, însă, veriga lipsă din întregul lanț. Astfel, au de pierdut atât producătorii români de materie primă, care și-ar putea valorifica marfa la un preț mai bun, dar și consumatorul final, nevoit să plătească mai mult pentru produsele finite importate decât dacă acestea ar fi fost produse la noi. 

 

Care este soluția?

Bancherii văd ca soluție pentru eficientizarea agriculturii atragerea investitorilor străini, cu experiență în domeniul agricol și care să fie obligați să cultive terenurile cumpărate în România. O altă condiție pentru ca agricultura românească să facă un pas înainte este absorbția fondurilor europene și sprijinirea investițiilor făcute de oamenii de afaceri de pe plan local. De altfel, cifrele arată că gradul de absorbție a fondurilor UE destinate agriculturii este mai mare decât cel din alte domenii.

 

Aparent, stăm foarte bine și la capitolul atragerea de investiții străine în agricultură: până la sfârșitul anului trecut, România atrăsese investiții străine directe de 1,4 miliarde de euro în agricultură, silvicultură și pescuit, adică 2,4% din totalul investițiilor străine directe, fiind campion regional la acest capitol.

 

Partea proastă este că investițiile în producția agricolă brută nu sunt contrabalansate și de sumele investite în industria de procesare și producție a alimentelor finale. Astfel, investițiile străine directe în industria alimentaă se cifrau la 2,2 miliarde de euro, la finalul anului 2012, de peste patru ori mai mici decât, spre exemplu, cele ale Poloniei, notează raportul BCR.