De ce românii ar trebui să asculte înainte să ironizeze: ce a vrut, de fapt, să spună șeful ANAF cu „TVA-ul pe gemul de acasă”

Declarația președintelui ANAF despre „TVA-ul pe gemul făcut în gospodărie” a stârnit un val de ironii și glume în mediul online. Mulți au interpretat greșit mesajul, crezând că Fiscul vrea să impoziteze dulceața, murăturile sau zacusca din cămară. În realitate, oficialul făcea o observație tehnică despre un indicator economic important: GAP-ul de TVA, adică diferența dintre cât ar trebui să se încaseze teoretic din TVA și cât se colectează efectiv.

Ce este, de fapt, GAP-ul de TVA. Acest indicator arată pierderile de venituri din TVA în raport cu potențialul fiscal. România are, de ani buni, cel mai mare GAP de TVA din Uniunea Europeană – aproximativ 36%, potrivit Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, din fiecare 100 de lei care ar trebui încasați din TVA, statul pierde 36. Totuși, din cauza particularităților economiei românești, această cifră poate fi ușor exagerată.

Rolul autoconsumului. O parte a consumului populației nu trece prin economie fiscalizată – este vorba despre autoconsum: bunuri și servicii produse pentru uz propriu, care nu sunt vândute și, deci, nu pot fi impozitate. Exemple: o familie care își face provizii din propria grădină, un apicultor care păstrează mierea pentru sine sau cineva care își produce gemul și țuica în gospodărie.

Acest autoconsum are valoare economică reală și este inclus în calculul PIB, dar nu generează TVA. În România, mai ales în mediul rural, el poate reprezenta până la un sfert din consumul total al gospodăriilor, ceea ce influențează modul în care Comisia Europeană estimează GAP-ul de TVA.

Ce a vrut, de fapt, să spună președintele ANAF

Mesajul său a fost simplu: nu tot ceea ce nu este fiscalizat înseamnă evaziune. Estimările europene privind pierderile de TVA includ și autoconsumul, care nu are cum să fie taxat. Prin urmare, o parte din „gaura” fiscală atribuită României nu provine din evaziune, ci din specificul economiei locale.

Dacă autoconsumul este inclus în calculele oficiale, România pare să colecteze mult mai puțin TVA decât în realitate, ceea ce poate afecta percepția asupra eficienței ANAF și chiar negocierile cu instituțiile europene.

Astfel, e limpede că ANAF nu va veni după borcanele de dulceață din cămară. Însă discuția lansată de președintele instituției scoate la iveală o realitate esențială: România trăiește între două economii – una fiscalizată și una „de gospodărie”. Până când acest decalaj nu va fi redus, diferența dintre potențialul economic real și veniturile la buget va rămâne semnificativă.

Chiar și președintele Nicușor Dan a subliniat acest aspect: ”Binenţeles că o parte din TVA -ul care nu se colectează vine din gospodăriile oamenilor, dar asta nu înseamnă că trebuie să interzicem oamenilor să-şi facă gem, sau zacuscă sau vin din struguri sau fel de fel de lucruri la ei în casă. Problema mare este la marea evaziune şi acolo trebuie să ne ducem”