Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu acordat postului Digi24, motivele pentru care pachetul de creșteri de taxe a fost adoptat înaintea măsurilor de reformare a aparatului administrativ și a reducerii beneficiilor considerate excesive, precum pensiile speciale sau indemnizațiile supradimensionate.
Potrivit acestuia, contextul economic și presiunea fiscală au impus măsuri urgente pentru a evita un dezastru financiar.
De ce au venit mai întâi taxele?
În fața criticilor care l-au acuzat că lovește întâi în populație, nu în „privilegiile” sistemului, Bolojan a fost tranșant: este nevoie de timp pentru reformele profunde, dar criza bugetară nu a putut aștepta. Modificarea legislației privind administrația publică și companiile de stat presupune un proces legislativ complex, care nu poate fi comprimat într-o săptămână, a spus premierul.
„Pentru a corecta nedreptățile și a opri risipa, avem nevoie de schimbări legislative ample. Dar aceste lucruri nu pot fi făcute peste noapte. Trebuie să fim responsabili ca să nu generăm blocaje sociale sau economice”, a afirmat Bolojan.
El a subliniat că guvernul actual are doar două săptămâni de la instalare și că, în acest interval, România a fost în centrul discuțiilor Consiliului Ecofin, cu riscuri reale legate de degradarea ratingului de țară și chiar de incapacitate de plată – scenarii care ar fi afectat grav întreaga populație.
Deficit bugetar record, ca în criza din 2009-2010
Premierul a tras un semnal de alarmă privind gravitatea situației fiscale actuale. România se confruntă cu un nivel al deficitului bugetar similar cu cel din timpul crizei financiare globale, când guvernele au fost nevoite să ia măsuri drastice: TVA crescut la 24% și tăieri salariale de 25% în sectorul public.
„Suntem aproape în aceeași situație. Dacă aceste măsuri se luau cu 1-2 ani în urmă, puteam merge pe o logică normală: mai întâi reducerea pierderilor și abia apoi, dacă era nevoie, creșterea taxelor. Dar am ajuns în ceasul al 12-lea”, a spus Bolojan.
În acest context, Guvernul a fost nevoit să adopte un pachet mixt – creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli – pentru a evita o criză economică majoră.
Taxarea jocurilor de noroc: „Cea mai mare creștere din ultimele decenii”
Una dintre cele mai discutate măsuri fiscale a fost creșterea taxelor în industria jocurilor de noroc. Criticile au venit inclusiv din interiorul coaliției de guvernare, fostul premier Sorin Grindeanu exprimându-și nemulțumirea. În replică, Bolojan a susținut că se impune o privire de ansamblu.
„Este o creștere a taxării de peste 40%. Nu s-a mai făcut în ultimele decenii. Greul rămâne pe industrie, pentru că acolo încasările sunt certe”, a explicat premierul.
Referindu-se direct la Grindeanu, Bolojan a afirmat că acesta „se înșală” și că explicațiile oferite în spațiul public ar trebui să lămurească inclusiv cetățenii, nu doar politicienii.
Stabilitate politică pentru reforme reale
Premierul și-a exprimat intenția de a menține stabilitatea politică, nu din motive personale, ci pentru a oferi piețelor încredere și a atrage împrumuturi externe la dobânzi mai avantajoase.
„Încerc să consolidez o stabilitate politică, nu pentru o funcție, ci pentru că altfel ne vom împrumuta la dobânzi mai mari. Acest lucru afectează toți cetățenii”, a subliniat Bolojan.
El a mai precizat că procesul legislativ a fost marcat de numeroase amendamente venite din partea parlamentarilor, multe dintre ele încercând să reintroducă excepții fiscale. Acceptarea acestor modificări ar fi compromis eficiența întregului pachet.
„Dacă acceptam toate amendamentele, practic nu mai avea sens să adoptăm acest pachet”, a avertizat premierul.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
