Astăzi numărul spaţiilor verzi este de două ori mai mic decât în urmă cu 17 ani. Potrivit specialiştilor de mediu, în 1989 în Capitală existau 34,7 milioane mp de verdeaţă. În 1995, suprafaţa s-au redus la 22,8 milioane de mp, pentru ca în 2001, spaţiile verzi să scadă la jumătate. Mai precis 17 milioane mp.

Până în 2025 însă, urbaniştii propun sper realizate aproape 2.800 de hectare de noi spaţii verzi. De 4 ori mai puţine spaţii verzi per locuitor faţă de standardele europene  În prezent, fiecărui locuitor al Bucureştiului îi revin aproximativ doi metri şi jumătate mp de spaţii verzi. Din 1990 şi până azi însă, suprafaţa a scăzut de aproape patru ori. Dacă ne raportăm la alte state europene, constatăm că Bucureştiul este un oraş suprapopulat. Faţă de Berlin sau Viena, numărul locuitorilor este de trei ori mai mare în comparaţie cu spaţiile de locuite.

Agomerarea construcţiilor determină blocarea circulaţiei aerului şi conduce la apariţia fenomenului de canion, ce face ca agenţii toxici să rămână la nivelul aerului respirat. La periferie, defrişările masive au condus la distrugerea perdelelor de protecţie din jurul Bucureştiului, cantităţi foarte mari de praf fiind transportate de vânt.

Dacă facem o analiză de ansambul a Bucureştiului, constatăm că cea mai bună situaţie se înregistrează în sectorul 1. Aici avem cel mai apropiat raport faţă de standardele europene: 11 mp de spaţii verzi/locuitor faţă de 12 până la 16 mp/locuitor în Uniunea Europeană. Situaţia cea mai gravă se înregistrază în sectorul 6 al Capitalei, unde o persoană dispune de mai puţin de 1 mp de verdeaţă.