Casele mari de brokeraj nu primesc investitori individuali decat daca acestia dispun cel putin de cateva mii de euro. O solutie ar fi tranzactionarea direct prin platforma de internet a casei de brokeraj, dar investitorul incepator va pierde asistenta calificata a brokerului. Exista case de brokeraj care permit accesul la platformele de tranzactionare online si investitorilor care dispun de 2.000 de lei (aproape 500 de euro), iar comisionul este de 1%. Cei care economisesc 1.200-2.000 de lei lunar isi pot plasa banii in depozite bancare sau in fonduri monetare cinci, respectiv trei luni, pentru ca mai apoi sa poata face plasamente la Bursa prin internet, cu doar o treime din resursele totale. Brokerul Mihai Chisu de la IFB Finwest ar dedica o alta treime depozitelor bancare si o alta plasamentelor valutare. Daca investitorul aspirant doreste asistenta unui broker, va trebui sa astepte mai mult, iar in acest caz, plaja de comisioane se intinde, teoretic, intre 2% si 8% din valoarea tranzactiilor.
Pentru a realiza un portofoliu potrivit, trebuie pornit de la obiectivele economisirii, respectiv ale investitiei, apoi urmeaza decizia cu privire la prioritatea acestora. In primul rand, trebuie asigurat si mentinut standardul de viata, inclusiv pentru cazurile de tip “intre slujbe/contracte”. Depozitele bancare pe termen scurt si asigurarile de diferite tipuri sunt potrivite pentru aceste scopuri, dar “in depozite bancare sau in fonduri monetare, intotdeauna, trebuie pastrat doar echivalentul a sase luni de obligatii financiare curente”, spune Mihnea Barbulescu, director de vanzari la Erste Asset Management (EAM) Romania. Apoi, se urmareste mentinerea standardului de viata dupa pensionare. “Daca mai avem 20 de ani pana la pensie, investitia in actiuni sau fonduri de actiuni este excelenta. La fel, daca peste 15 ani vrem sa cumparam o casa sau daca vrem sa avem bani pentru studiile copiilor. Daca insa mai avem doar cinci ani pana la pensie, actiunile sunt prea riscante, deoarece nu mai exista timpul necesar recuperarii unei eventuale pierderi majore”, spune Bogdan Bilaus, director de investitii la Raiffeisen Asset Management (RAM).
Volumele mici de plasamentele nu permit diversificarea. “Cu 300-500 de euro pe luna nu sunt decat doua variante - ori ii risti pe toti la Bursa sau intr-un fond de actiuni, ori ii pui pe toti intr-un singur depozit sau intr-un fond monetar. Daca alergi intre mai multe oferte, cheltuiala cu drumurile este mai mare decat castigul”, spune Adi Lupsan, directorul general adjunct al casei de brokeraj Intercapital Invest, ce primeste investitorii care au disponibil de mai mult de 7.500 lei (1.800 €). “Un portofoliu poate fi numit diversificat daca are cel putin 15 actiuni diferite. La 2.000 de lei, rezulta 133 de lei pe emitent, ceea ce este, in multe cazuri, sub pachetul minim de tranzactionare permis de Bursa”, precizeaza Bogdan Bilaus. De aceea, chiar si dupa ce s-au strans ceva bani, solutia fondurilor de investitii este cea mai potrivita pentru investitorii cu resurse mici, pentru ca pot cumpara, periodic, oricat de putine titluri. “Subscrierea sistematica este o idee lansata de investitori celebri. Cine economiseste 2,68 dolari pe saptamana si ii investeste intr-un fond de index, al carui randament mediu pe termen lung este 10,5%, va avea un milion de euro peste 65 de ani”, explica Mihnea Barbulescu. Pana cand se strang bani pentru investitii la Bursa, este necesara economisirea in depozite bancare sau in fonduri monetare. Pe piata se pot alege termenele de o luna, sase luni si de un an, cu rate de dobanzi anualizate de 11%, 12% si 13%. Avand in vedere tendinta de scadere a dobanzilor, un termen mai lung ar conserva nivelul actual ridicat al acestora. Pe de alta parte, concurenta bancara pentru atragerea de resurse produce tot felul de oferte pe termen scurt. Exista si oferte de conturi de economii cu rate de pana la 14%, care pot concura cu fondurile monetare. “Ponderile plasamentelor intr-un portofoliu trebuie stabilite de fiecare investitor in parte, in functie de profilul sau de risc si, eventual, cu asistenta specializata”, potrivit lui Florin Keran, director general adjunct al Carpatica Asset Management. Potrivit acestuia, portofoliul unui investitor cu inclinatie scazuta la risc poate contine minimum 30% depozite si alte instrumente monetare, maximum 25% actiuni (sau fonduri de actiuni), minimum 25% obligatiuni (sau fonduri specializate), active specifice operatiunilor de arbitraj si alte plasamente.
