Decizia CIJ, un pas către consolidarea independenţei energetice a ţării

Premierul Emil Boc consideră că soluţia Curţii Internaţionale de Justiţie este o decizie favorabilă României şi o reuşită importantă a diplomaţiei româneşti, dar şi un succes al aplicării dreptului internaţional, având în vedere că reprezintă finalul unei dispute care durează de peste 40 de ani.

“În acelaşi timp, aceasta reprezintă un succes al aplicării dreptului internaţional, având în vedere faptul că Decizia CIJ este finalul unei dispute complexe, care durează de mai bine de 40 de ani şi care nu a putut fi rezolvată prin nici un alt mijloc”, subliniază şeful Executivului.

România poate începe exploatarea

Hotărârea CIJ recunoaşte jurisdicţia suverană şi drepturile suverane ale României, în principal de exploatare a resurselor, pentru o suprafaţă de 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică 79,3 % din zona de peste 12000 km² aflată în dispută cu Ucraina şi pentru aproximativ 70% din resursele de hidrocarburi estimate a fi prezente în zonă.

Soluţia dată marţi de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga constituie o contribuţie directă la consolidarea independenţei energetice a României, cu atât mai importantă în actualul context energetic european, arată şi Ministerul român de Externe comentând decizia în cazul România vs Ucraina.

"Hotărârea permite României să înceapă demersurile pentru exploatarea directă a resurselor de hidrocarburi din zona în dispută care au fost alocate de CIJ României, care până acum erau 'blocate' de la exploatare, ceea ce constituie o contribuţie directă la consolidarea independenţei energetice a României, cu atât mai importantă în actualul context energetic european", se arată într-un comunicat al MAE.

Obiectivul României a fost atins

Agentul României la CIJ, Bogdan Aurescu, a declarat marţi, după anunţarea verdictului Curţii de la Haga în procesul pe care România l-a intentat Ucrainei pentru delimitarea platoului din Marea Neagră, că obiectivul echipei române a fost atins, iar România a obţinut aproape 80% din suprafaţa dorită.

"Vreau să fiu foarte rezervat, nici nu trebuie să credem că acolo se găseşte tot aurul negru de pe planetă, dar estimările indică faptul că ar putea să existe rezerve importante care ar putea să constituie o opţiune strategică pentru România", a spus şi fostul premier al Romaniei, Călin Popescu-Tăriceanu.

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că, prin decizia de marţi, Curtea de la Haga a dat dreptate României şi că acesta este un succes al diplomaţiei româneşti.

"Iată o bucurie pe care o spun prima dată dumneavoastră, români de dincolo de frontiere. Este un mare succes al Ministerului de Externe al României. În continuare vom vedea ce facem", a spus Băsescu.

Companiile energetice, interesate de concesionarea noilor perimetre

Cea mai mare companie din România, Petrom, evaluează posibilitatea participării la licitaţiile pentru concesionarea de noi perimetre, scoase de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) la licitaţie, deci inclusiv perimetrele din platoul continental din Marea Neagră, potrivit datelor companiei transmise marţi agenţiei NewsIn.

De asemenea, producătorul de gaze deţinut de statul român, Romgaz, şi LukOil România, membră a grupului rus LukOil, sunt interesate de licitaţiile pentru concesionarea perimetrelor de pe platoul continental al Mării Negre, după decizia Curţii de la Haga, au declarat marţi pentru NewsIn reprezentanţi ai celor două companii.

Fosta zonă de litigiu, zonă de cooperare

România şi Ucraina pot începe să considere zona din Marea Neagră aflată până în prezent în litigiu drept o zonă de cooperare, după anunţarea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie, a declarat ambasadorul ucrainean la Bucureşti, Markian Kulik, la Money Channel.

"Vreau să felicit pe toată lumea pentru decizia Curţii", a spus ambasadorul, calificând decizia drept un "un moment istoric pentru ambele ţări".
Refuzând să se pronunţe în detaliu asupra deciziei, sarcină ce revine avocaţilor, ambasadorul a spus că simplul fapt că s-a pronunţat o decizie este benefic pentru cele două ţări.

Hotarârea CIJ, finalul unei dispute de 42 de ani

 

Arcul de cerc din jurul Insulei Şerpilor nu va fi mai mare de 12 mile marine, cum ceruse Ucraina. Curtea Internaţională de Justiţie a dat marţi dreptate României în procesul împotriva Ucrainei pentru delimitarea platformei continentale, anunţând că Insula Şerpilor nu infuenţează linia de demarcaţie, astfel încât formaţiunea are dreptul la o mare teritorială de 12 mile marine.

Având în vedere că nu influenţează decizia, Curtea nu consideră necesar să se pronunţe asupra naturii formaţiunii, a declarat preşedinta CIJ, Rosalyn Higgins, citind verdictul. Prin faptul că Insulei Şerpilor i se atribuie o mare teritorială nu mai mare de 12 mile marine, practic, efectul juridic atribuit este cel al unei stânci. Ucraina susţinea că formaţiunea este o insulă şi cerea să aibă dreptul la mai mult de 12 mile marine.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a pronunţat marţi, în şedinţă publică solemnă care a avut loc în Marea Sală a Justiţiei din Palatul Păcii din Haga, hotărârea sa în procesul privind "Delimitarea Maritimă în Marea Neagră" (România c. Ucraina). Hotărârea CIJ recunoaşte jurisdicţia suverană şi drepturile suverane ale României – în principal de exploatare a resurselor – pentru o suprafaţă de 9700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă, ceea ce reprezintă 79,3 % din zona de peste 12000 de kilometri pătraţi aflată în dispută cu Ucraina şi pentru aproximativ 70% din resursele de hidrocarburi estimate a fi prezente în zonă.

Decizia CIJ îi conferă practic României acces la o cantitate estimată de 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol.

Linia de delimitare a fost trasată de CIJ pornind de la aplicarea metodei sale de delimitare dezvoltate în zeci de ani de jurisprudenţă consolidată, conform regulilor relevante ale dreptului mării, aşa cum au fost acestea aplicate de Curte la contextul geografic particular al zonei, arată MAE, care consideră că poziţia României a fost apărată profesionist, cu toate argumentele disponibile şi toate elementele de probă care puteau susţine interesele şi soluţia propusă de România.

Hotărârea CIJ pune punct final unei dispute bilaterale complexe care durează de 42 de ani şi care nu a putut fi rezolvată prin niciun alt mijloc. România şi-a îndeplinit astfel obiectivul strategic în acest dosar: trasarea unei linii echitabile, nesusceptibilă de interpretări şi care permite trecerea la exploatarea resurselor de hidrocarburi din zona alocată părţii române prin soluţia CIJ.