Tot în cursul lunii august, evaluarea FMI a ridicat ţinta de deficit la 7,3% din PIB. Creşterea deficitului în august este preponderent urmarea scăderii drastice a veniturilor fiscale, în special ale celor din impozitul de profit, în condiţiile în care luna iulie a fost lună scadentă de plată a acestei taxe, a explicat pentru Business Standard Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

“Totodată, în luna august au fost rambursări de TVA către firmele private mai mari decât în lunile precedente. Detaliile pe venituri şi cheltuieli defalcate vor fi finalizate până pe 25 septembrie”, a spus Gherghina.

Fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianua declarat pentru Business Standard că, dacă acest ritm de creştere se menţine, există riscul ca deficitul bugetar să depăşească şi ţinta de 7,3% din PIB agreată cu Fondul Monetar Internaţional, în condiţiile în care cheltuielile au crescut în fiecare sfârşit de an, în special prin suplimentarea bugetelor locale.

“Ţinta de deficit bugetar agreată cu FMI, deşi mare, ar putea fi depăşită în condiţiile în care cheltuielile cresc mereu la sfârşitul anului, mai ales într-un an electoral”, a declarat Dăianu.

De asemenea, Bogdan Baltazar consideră că valoarea acestui indicator în primele luni ale anului este în concordanţă cu ţinta anuală, care este prea mare, nesustenabilă pentru România.

După primele şapte luni, deficitul bugetului general consolidat ajunsese la 17,6 miliarde de lei (4,2 miliarde de euro) sau 3,5% din produsul intern brut revizuit la 497 miliarde de lei şi 3,31% din PIB-ul nerevizuit, de 531,3 miliarde de lei.