Banca Națională a publicat pe 16 noiembrie balanța de plăți pentru primele nouă luni ale anului. Deficitul de cont curent a ajuns la 22,88 miliarde de euro, față de 22 de miliarde în aceeași perioadă a anului trecut. Tot pe 16 noiembrie, Comisia Europeană a aprobat doar parțial, în evaluarea preliminară, a cincea cerere de plată a României din PNRR. Cifrele arată cât de mult depinde România de banii care vin din afară.
Ce este deficitul de cont curent
Contul curent arată banii care intră și ies din țară din comerț și din venituri, într-o perioadă dată. Intră aici mărfurile exportate și importate, serviciile vândute în afară, cum ar fi IT-ul sau transportul, profiturile și dobânzile plătite străinilor sau primite din afară și banii trimiși acasă de românii care lucrează peste hotare.
Seamănă cu bugetul unei familii. Dacă o gospodărie cheltuiește mai mult decât câștigă, diferența trebuie acoperită din economii, dintr-un împrumut sau din bani primiți de la cineva. La fel și o țară. Când România plătește în afară, pentru importuri, profituri și dobânzi, mai mult decât încasează, are un deficit de cont curent.
Un deficit nu înseamnă că banii „dispar”. El trebuie însă finanțat cu bani care intră în țară pe alte căi: fondurile europene pentru investiții, investițiile străine și împrumuturile. Riscul crește atunci când partea acoperită din împrumuturi se mărește, iar investițiile și fondurile scad.
De unde vine deficitul
Cel mai mare minus este la mărfuri. Potrivit BNR, deficitul balanței bunurilor a fost în primele nouă luni cu 1,13 miliarde de euro mai mare decât anul trecut. Serviciile au compensat o parte, cu un excedent mai mare cu 740 de milioane. Veniturile plătite în afară, adică profiturile companiilor străine din România și dobânzile la datoria externă, au rămas pe minus, la un nivel apropiat de anul trecut. A contat în schimb scăderea cu 509 milioane de euro a transferurilor primite din afară, unde intră și banii trimiși de românii din străinătate.
Se schimbă și felul în care este acoperit deficitul. Investițiile străine directe au fost de 4,26 miliarde de euro în nouă luni, față de 6,82 miliarde anul trecut, cu 37% mai puțin. Datoria externă a urcat la 234,2 miliarde de euro la finalul lui septembrie, cu 3,6 miliarde peste nivelul de la sfârșitul anului trecut.
Cât de mare e față de anii dinaintea crizei
În primele nouă luni, deficitul este peste cel de anul trecut, dar doar cu circa 4%. În tot anul 2025 a fost de 30,1 miliarde de euro, potrivit BNR, adică aproape 8% din PIB. Raportat la mărimea economiei, deficitul a fost mai mare înainte de criza din 2008.
| An | Deficit de cont curent, % din PIB |
| 2007 | 13,7% |
| 2008 | 11,7% |
| 2025 | 7,9% |
Sursa: Banca Mondială, FMI.
Atunci, deficitul venea mai ales din sectorul privat și era finanțat în bună parte de investiții străine și de banii aduși de băncile-mamă din străinătate, care au alimentat creditele în valută. Când finanțarea externă s-a oprit brusc, la sfârșitul lui 2008, leul s-a depreciat puternic, iar în 2009 România a încheiat un acord de finanțare cu FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Acum, o parte mai mare din dezechilibru vine din deficitul statului.
Rezervele BNR au scăzut cu 6 miliarde în două luni
Rezervele valutare sunt banii cu care BNR poate interveni pe piață atunci când intră prea puțini euro în țară. Potrivit BNR, ele au scăzut de la 64,9 miliarde de euro la sfârșitul lui august la 58,6 miliarde la sfârșitul lui octombrie. Ieșirile includ plăți ale statului pentru datoria în valută, aproape 2,7 miliarde de euro doar în septembrie, dar și mișcări în rezervele minime ale băncilor. Pentru noiembrie sunt programate plăți la datoria în valută de circa 1,48 miliarde de euro.
Ce s-a întâmplat cu PNRR
Pe 16 noiembrie, Comisia Europeană a evaluat a cincea cerere de plată a României, de 2,67 miliarde de euro. Din 75 de jaloane și ținte, 69 au fost considerate îndeplinite. Pentru celelalte șase, Comisia a suspendat o parte din plată. Printre ele sunt registrul unic al terenurilor statului, folosirea acestor terenuri pentru energie regenerabilă și testul IMM, adică verificarea efectului noilor legi asupra firmelor mici.
Banii pentru cele șase jaloane și ținte nu sunt pierduți, dar nici nu au fost plătiți. România are două luni să trimită argumente, iar dacă nu convinge, suma legată de ele va fi tăiată. A șasea și ultima cerere de plată este încă în evaluare. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, estima pe 13 noiembrie că din ultimele două cereri, care valorează împreună circa 6,4 miliarde de euro în calculul ministerului, aproximativ 3,4 miliarde riscă să fie suspendate sau tăiate.
Granturile europene nu micșorează deficitul de cont curent, dar aduc în țară euro care îl acoperă fără să creeze datorie. Fiecare miliard care nu vine trebuie acoperit altfel, cel mai probabil din împrumuturi sau din rezerve. PNRR se încheie anul acesta, așa că din 2027 nu mai vin granturile din acest program, pe care Patrick D'Souza, director în Comisia Europeană, le estima la circa 1,5% din PIB. Fondurile de coeziune continuă.
Nu e același lucru cu deficitul bugetar
Deficitul bugetar arată cât cheltuiește statul peste veniturile lui. Cele două merg însă des împreună: când statul cheltuiește mai mult decât încasează, o parte din bani ajunge în importuri, iar golul se acoperă cu împrumuturi luate și din străinătate. În prognoza de toamnă publicată pe 17 noiembrie, Comisia estimează un deficit bugetar de 6% din PIB anul acesta și de 5,8% în 2027. „În ceea ce privește situația din România, evident că există motive de îngrijorare”, a declarat la prezentarea prognozei comisarul european Valdis Dombrovskis, care a cerut măsuri suplimentare pentru anul viitor.
Legătura cu cursul leului
Un deficit extern mare pune presiune pe leu, pentru că țara are nevoie constant de euro din afară. BNR administrează cursul în regim de flotare controlată, iar evoluția lui depinde de mai mulți factori, nu doar de contul curent. Investițiile străine au scăzut deja anul acesta, iar o parte din banii europeni este în suspensie. De aceea, bugetul pe 2027 și ultimele tranșe din PNRR contează pentru cât de ușor își va acoperi România deficitul extern.