Deficitul bugetar al României nu poate fi redus sub pragul de 8% din PIB până la finalul anului 2025, în ciuda măsurilor fiscale adoptate în semestrul al doilea, a declarat marți seara premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei emisiuni la
.Deficitul este deja peste 9%, iar efectele măsurilor de corecție vor fi vizibile abia în 2026
Întrebat dacă, în realitate, deficitul ar fi ajuns la un nivel de 10–11%, premierul a respins această variantă, dar a confirmat că situația este mai gravă decât arătau datele de la începutul și mijlocul anului:
„Nu este în această situație, dar este evident că, între datele pe care le-am primit oficial la instalarea acestui guvern și datele pe care le-am constatat, sigur, am văzut că erau multe cheltuieli care, nefiind prinse în buget, erau viitoare angajamente de plată. (...) Deficitul este mai mare decât cel care era anunțat la începutul anului și la jumătatea anului. Și am fost întrebat de jurnaliștii de economic pe ce deficit ne vom închide și le-am spus, foarte corect, că nu putem să ne închidem anul acesta sub 8% (deficit - n.r.) cu toate măsurile pe care le-am luat, din două motive: pe de o parte pentru că aceste măsuri au fost luate la începutul celui de-al doilea semestru, au efect doar pe ultimele patru luni ale anului, o parte dintre ele, o parte se aplică de la 1 ianuarie, iar pe de altă parte avem niște contracte de investiții foarte mari în lucru pe care nu le putem opri.”
Premierul a precizat că, la preluarea mandatului, deficitul depășise deja 9%, dar nu ajunsese încă la 10%. El a invocat o serie de factori care au amplificat dezechilibrul bugetar, printre care se numără și efectele anualizării unor creșteri salariale și de pensii operate în 2024.
„Cred că era peste 9%, dar nu am ajuns acolo (la un deficit de 10% - n.r.). (...) Gândiți-vă că anul trecut am avut 9,4% deficitul, deci am fost într-o situație asemănătoare, și chiar dacă la finalul anului trecut s-au luat niște măsuri de plafonare a unor drepturi pentru anul acesta, gândiți-vă că prin anualizarea lor, adică anumite creșteri de salarii sau de pensii, în 2024 s-au făcut, nu știu, din martie, din iunie, din septembrie, anul acesta au intrat pe toate cele 12 luni, și în loc să ne scadă, de exemplu, cheltuielile cu salariile la nivel de țară în primul semestru, așa cum s-a estimat, cu 5%, au crescut cu 10%.”
Șeful Guvernului a subliniat că refuză soluții de suprafață și este preocupat de corecții structurale:
„Nu sunt de acord cu acțiuni de imagine, iar pe fond lucrurile să nu fie corectate.”




