Depozitele se reduc, banii la saltea sunt tot mai mulți

Numerarul în circulaţie, adică banii populaţiei şi la companiilor care nu se găsesc în conturi bancare, a crescut în iulie până la 51,67 miliarde lei, în urcare cu 2,6% faţă de iunie şi cu 19,5% faţă de iulie 2015. Cifra este semnificativă şi poate deveni îngrijorătoare dacă luăm în calcul faptul că banii cash sunt cei care alimentează o bună parte a economiei subterane. În noiembrie anul trecut, numerarul în circulaţie ajungea la 45,5 miliarde lei, un maxim istoric pentru economia noastră, iar Consiliul Fiscal estima o valoare a evaziunii fiscale de 15% din PIB. Nu se poate spune că economia subterană şi evaziunea au crescut ca urmare a majorării banilor cash, dar nici nu este un semn bun existenţa unor sume mare de bani gheaţă.   În acelaşi timp trebuie precizat şi că România are caracteristici proprii, diferite de cele ale statelor cu grad înalt de bancarizare. Pe de o parte, avem mulţi salariaţi şi pensionari care s-au trezit mai mult sau mai puţin obligaţi să îşi încaseze veniturile prin bancă, iar soluţia lor a fost să se ducă la bancomat şi să retragă toţi banii. Numărul persoanelor care fac acest lucru este în scădere, dar rămâne majoritar printre populaţia bancarizată a României. Totodată, consumul în creştere nu înseamnă doar produse cumpărate din supermarket, dar şi din pieţe, târguri şi altele. Populaţia cumpără şi produse second hand, sectorul automobilelor fiind reprezentativ (anual se înmatriculează peste 200.000 de autoturism utilizate, pentru care se achită de regulă cash, suma fiind de peste 2,5 miliarde lei în total). În orice caz, pentru toate acestea este nevoie de bani cash, iar oamenii îşi asumă riscurile asociate chiar dacă ar fi mai simplu să se folosească de carduri sau de conturi bancare.     mai multe, pe capital.ro