Criza financiară internaţională, ce s-a făcut simţită în bugetele companiilor încă de anul trecut, este amplificată şi de fluctuaţiile negative de pe cursul valutar, ceea ce face aproape imposibilă realizarea unei proiecţii de buget pe termen lung. Spre exemplu, în proiectul de buget pe 2009, Transgaz a luat în considerare cursul mediu al Comisiei Naţionale de Prognoză de 3,6 lei.Compania a anunţat că este protejată de deprecierea record a leului pentru că încasările sale în valută sunt mai mari decât obligaţiile de plată în monedă străină şi astfel rezultatele financiare nu vor fi afectate.
Cealaltă companie energetică listată pe BVB, Transelectrica, a luat în calcul, la realizarea bugetului pe acest an, un curs de 4 lei însă, potrivit unor reprezentanţi din piaţă, acesta ar putea fi rectificat la 4,2 lei. De regulă, scăderea leului a prins pe picior greşit multe dintre companiile listate la bursă, în condiţiile în care foarte puţine se protejează împotriva riscului valutar.
Cei mai multi analişti sunt de părere că influenţa cursului de schimb are în general un impact negativ asupra rezultatelor companiilor. Asta deoarece emitenţii de pe piaţă sunt împrumutaţi mai mult în valută, iar companiile sunt obligate ca la final de an sa cuprindă în rezultatele financiare diferenţele din reevaluarea datoriilor în lei la cursul de schimb curent. Petrom, cea mai mare companie de pe piaţa românească, a anunţat la finele anului trecut contractarea unei linii de credit în valoare de circa 375 de mil euro pentru continuarea investiţiilor.
O altă companie de pe bursă care ar putea fi afectată de deprecierea monedei naţionale este Artrom Slatina. Motivul este acelaşi şi anume, datoriile mari contractate în valută. Teoretic câştigătorii leului slab trebuiau să fie exportatorii. Practic însă, companiile care îşi exportă o mare parte a producţie nu mai pot beneficia de deprecierea leului în condiţiile în care cele mai multe dintre acestea au ca piaţă de desfacere ţările din Uniunea Europeană afectate de recesiune.
