Deschiderea pieţei serviciilor va crea 600.000 noi locuri de muncă în UE

Parlamentul European a adoptat o lege pentru deschiderea pieţelor serviciilor celor 25 de state membre UE, pentru acceptarea mai largă a concurenţei de peste graniţă, măsură care va accelera creşterea economică, informează Reuters.

Cele mai mari două partide din Parlament au încheiat, la începutul acestui an, o înţelegere pentru a împiedica liberalizarea extinsă, propusă pentru prima dată de către fostul comisar european al pieţei interne, Frits Bolkestein, în 2004. Cele 25 de state membre UE au susţinut versiunea modificată a acestei propuneri, pe care Parlamentul a adoptat-o miercuri, după o ultimă revizuire.

În ultimii ani, statele membre s-au baricadat prin măsuri legale naţionale, precum prevederile care îi obligă pe furnizorii străini de servicii să obţină o autorizaţie specială. Curtea Europeană de Justiţie a calificat drept ilegale o serie dintre aceste măsuri de protecţie. Prin adoptarea acestei noi directive, statele ar fi constrânse să-şi schimbe legile naţionale pentru a înlătura aceste măsuri protecţioniste. Un studiu al Comisiei relevă că noile reglementări, care vor intra în vigoare la începutul lui 2010, ar trebui să creeze 600.000 de noi locuri de muncă. Directiva se va aplica pentru toate tipurile de servicii, mai puţin în cazul celor excluse în mod explicit şi care fac obiectul unor legi UE separate, precum serviciile financiare.

Serviciile sociale, de îngrijirea copiilor şi o serie de alte servicii medicale sunt excluse de la aplicarea acestei directive, în cazul în care sunt acoperite de stat, la fel şi jocurile de noroc sau serviciile notariale. Serviciile oferite în mod direct de stat, precum educaţia, se vor situa, de asemenea, în afara sferei de influenţă a noii reglementări.

În forma în care a fost propusă, iniţial, de Comisie, directiva stabilea că o companie poate opera în oricare dintre cele 25 de state UE, în condiţiile în care se supune regulilor din ţara de provenienţă. Sindicatele şi unele guverne s-au temut că firmele din state cu venituri reduse, cu legi de muncă mai permisive şi cu o protecţie a consumatorilor mai slabă ar provoca un "dumping social", prin subminarea activităţii companiilor rivale, din state cu reglementări rigide.

Versiunea finală a exlus, însă, această problemă. Companiile dintr-un alt stat UE vor trebui să se adapteze şi să se supună regulilor de consum, mediu, angajare, sănătate sau siguranţă din ţara în care îşi desfăşoară activitatea.

În practică, statelor nu li se va permite să oblige o firmă să obţină autorizaţii speciale pentru a putea opera în ţara gazdă şi nici să îngreuneze folosirea, de către firma respectivă, de echipament din ţara de origine. Guvernelor  li se va permite să interzică un furnizor de servicii pe motive de sănătate publică sau de securitate, însă trebuie să demonstreze necesitatea acestui pas. Statele vor mai trebui, de asemenea, să creeze birouri de informare, de la care companiile străine să poată obţină informaţii despre modalităţile de operare în ţara gazdă, iar acest serviciu va trebui să fie simplificat.