Deșeurile – o resursă, nu o problemă

1. Cine este Stratos? Cu ce se ocupă?

Raluca Gheorghiaș (Inginer de Mediu Stratos): Stratos este o companie ce oferă consultanță în domeniul protecției mediului, la nivel național. Cu ajutorul experților noștri în domeniu, ce au acumulat experiență în diverse domenii, oferim o gamă largă de servicii de mediu, personalizate activității desfășurate de fiecare societate în parte, asigurând astfel respectarea obligațiilor și standardelor de mediu pentru a preveni riscurile asociate acestui domeniu (amenzi, poluări accidentale).

2. De ce ar trebui să privim Deșeurile ca o resursă, nu ca o problemă?

Raluca Gheorghiaș: Presiunea mult prea mare exercitată asupra resurselor Planetei, prin creșterea economiei globale, este deja un fapt cunoscut. Situația se va agrava pe măsură ce populația mondială se apropie de cifra de 9 miliarde de locuitori. Acest aspect va conduce la o creștere a concurenței pentru resursele limitate și, implicit, va atrage după sine costuri de prevenire și de remediere a impactului asupra mediului. Pentru a face față provocărilor trebuie să schimbăm modul în care producem și utilizăm bunuri. Pe scurt, este necesar să adoptăm o abordare prin care să realizăm mai mult, cu mai puține resurse. În contextul gestiunii deșeurilor, avem nevoie să ne schimbăm percepția asupra acestora de la sursă de poluare către resursă.

3. Cum am putea să utilizăm deșeurile ca resursă și să reducem astfel nevoia de a extrage resurse noi?

Raluca Gheorghiaș: Unul dintre obiectivele Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 este ”Asigurarea unor modele de producție și consum durabile”, prin care se propune soluția unei producții mai eficiente, a unui management durabil al deșeurilor și activități în concordanță cu principiile protecției mediului. În termeni de consum, reutilizarea și reciclarea sunt imperative, acest lucru necesitând tranziția spre o economie circulară și conștientizarea cetățeanului asupra limitelor planetei. Managementul integrat al deșeurilor, în viziunea dezvoltării durabile, presupune că orice produs prelucrat de om și devenit inutilizabil trebuie să fie tratat ca materie primă pentru generarea de alte produse sau servicii. Extracția unei cantități mai mici de materii prime și utilizarea resurselor existente contribuie la dezvoltarea durabilă. Deșeurile sunt create ori de câte ori este efectuat un proces. De exemplu: în bucătărie, în timpul gătitului, când coaja de legume este îndepărtată și aruncată, se generează deșeuri. Deșeurile sunt, de asemenea, generate atunci când ciclul de viață al unui produs se termină, ca în cazul bateriilor uzate, articolelor electronice, articolelor din plastic, hainelor rupte etc. Multe dintre aceste produse sunt, în general, aruncate și merg la gropile de gunoi. Un alt tip de deșeu este generat ori de câte ori este efectuat un proces care duce la generarea de subprodus care este inutil și, prin urmare, aruncat. De exemplu, bucăți de tablă ori șpan de la prelucrarea unor metale.

4. Ce se poate face practic pentru transformarea deșeurile în resurse?

Raluca Gheorghiaș: Un studiu al Eurostat, din 2018, prevede că românii produc 272 de kilograme de deșeuri municipale pe an, pe cap de locuitor. Reutilizarea produselor pentru a le prelungi ciclul de viață, urmată de valorificarea deșeurilor urbane generate, este astăzi o prioritate mondială. Un prim pas spre economia circulară este separarea deșeurilor la sursa unde sunt generate. Deșeurile amestecate crează întotdeauna o problemă, deoarece materialele organice și anorganice sunt amestecate, nu pot fi utilizate sau reciclate. Deșeurile solide municipale constau în materiale reciclabile, deșeuri organice și unele inerte. Odată ce sunt separate, deșeurile pot fi tratate corespunzător. Consumatorii (casnici și industriali) dispuși să își sorteze deșeurile din propriile spații pot recicla doar dacă este creată infrastructura pentru colectarea deșeurilor pe care ei le sortează. Reversul este, de asemenea, valabil; municipalitățile pot recicla o proporție mai mare doar dacă gospodăriile își sortează propriile deșeuri. Un efort suplimentar din partea fiecăruia ar putea conduce la rezultate importante și cuantificabile în direcția reciclării. Responsabilizarea cetățenilor poate fi demonstrată prin acțiuni de separare a deșeurilor la sursă, iar cu ajutorul societăților de colectare, respectiv de reciclare a deșeurilor, putem ajuta la diminuarea problemelor de mediu și chiar la creșterea economiei. În vederea asigurării reciclării sau valorificării prin alte metode a deșeurilor, fiecare dintre noi este responsabil, cel puțin, de:

• Colectarea separată a ambalajelor de hârtie/carton, plastic, metal, sticlă;
• Colectarea separată a uleiului uzat;
• Colectarea separată a resturilor alimentare vegetale;
• Colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și a bateriilor.

Desigur, aceleași principii se aplică și societăților comerciale care au obligația, pe lângă colectarea separată a deșeurilor pe categorii, de a încheia contracte cu societăți autorizate din punct de vedere al mediului pentru preluarea acestor categorii de deșeuri, în vederea reciclării lor. Al doilea pas îl reprezintă modul în care privim deșeurile. Deșeurile reprezintă, în momentul de față, nu doar o problemă de mediu, ci și o pierdere economică. Pentru a transforma deșeurile într-o resursă, obiectivele de gestionare a deșeurilor trebuie corelate cu obiectivele de tranziție la o economie circulară. Într-o economie circulară, industria deșeurilor devine un partener-cheie de afaceri. Se generează astfel fluxuri de deșeuri de înaltă calitate pentru reciclare și recuperare. Într-o economie verde – sau circulară – vom deveni mai degrabă utilizatori decât consumatori. S-a constatat practic că multe dintre materialele separate din deșeurile urbane pot fi reutilizate direct. Exemple de astfel de materiale includ pungile din plastic de la supermarketuri, cheresteaua, paleții de lemn, mobila, cărămizile etc. Dacă este posibil, reutilizarea directă ar trebui încurajată, pentru că efortul material și financiar este foarte scăzut. Celelalte materiale separate din deșeuri pot să aibă diverse utilități. Ideea de bază este de a găsii soluții pentru valorificarea eficientă, astfel încât procesul de prelucrare a deșeurilor să devină cât mai profitabil. În prezent există tehnologii pentru prelucrarea unor sortimente de deșeuri și obținerea de produse de mare valoare. Din deșeuri astăzi se pot obține:

• Materii prime pentru refabricarea hârtiei;
• Prin piroliza materialelor plastice se pot obține compusi chimici extrem de valoroși;
• Prin procesarea unor materiale plastice, spre exemplu categoria PET în amestec cu deșeuri mărunte de lemn se pot obține materiale de construcții ce pot înlocui cheresteaua sau cărămizile;
• Prin tratarea biologică a deșeurilor de natură organică se obține compost pentru agricultură ce poate să înlocuiască îngrășămintele chimice;
• Prin prelucrarea deșeurilor de cauciuc, ca de exemplu anvelopele, se pot obține granule de cauciuc, care în amestec cu alte materiale pot fi folosite la izolări hidraulice, fonice, antiacide, pardoseli etc.
• Prin prelucrarea bateriilor se pot recupera multe materiale care sunt deficitare, cum sunt cadmiu, zincul, nichelul etc.

Ținta care trebuie atinsă în viitor este aceea de a prelucra toate deșeurile, în așa fel încât să nu mai fie necesară depozitarea acestora. Este un drum lung și anevoios, dar care trebuie parcurs. Al treilea pas îl reprezintă diminuarea cantităților de deșeuri ce ajung în gropile de gunoi. Consider că acest pas derivă din cele anterioare. În prezent, depozitele de gunoi și incinerarea sunt realizate din deșeuri amestecate, ceea ce duce la poluare. Gropile de gunoi generează metan, un gaz cu efect de seră, care ajunge în atmosferă dacă nu este captat, deoarece metanul nu este produs într-un mod controlat. Aproximativ 10% din metanul generat din gropi de gunoi este captat și utilizat, iar restul se degajă în atmosferă. După cum știm, metanul are un potențial de încălzire globală de 25 de ori mai mare decât dioxidul de carbon într-un interval de 100 de ani. Astfel, prin tranziția de la deșeu la resursă se pot obține rezultate precum:

• Mediu mai curat și igienic
• Reducerea cantităților de deșeuri ce ajung la gropile de gunoi
• Conservarea durabilă a resurselor
• Reducerea amprentei de carbon
• Reducerea utilizării îngrășămintelor chimice prin înlocuirea cu compost
• Producerea energiei electrice alternative
• Creșterea economiei prin dezvoltarea de noi business-uri și locuri de muncă.

5. Ce rol joacă sau poate juca Stratos în tot acest proces? 

Raluca Gheorghiaș: Din fericire suntem deja implicați prin intermediul specialiștilor noștri de mediu în multe proiecte pentru clienții noștri, de eficientizare a gestionării deșeurilor, studii de impact, certificări sau reducerea amprentei de carbon. Dar, practic, modul în care am putea continua să fim de ajutor ar fi:

• Efectuarea unui audit de mediu pentru companie, pentru a avea o imagine completă și corectă asupra modului în care compania se poziționează în ce privește impactul asupra mediului, gestionarea deșeurilor și conformitatea cu reglementările de mediu.
• În urma unui astfel de audit se pot identifica și implementa o serie de pași care vor ajuta compania să evite amenzile usturătoare, dar și eficientizarea costurilor prin gestionarea eficientă/valorificarea deșeurilor generate și implicit, un impact redus asupra mediului.
• Gestionarea mai eficientă a costurilor prin reducerea amprentei de carbon care, implicit, duce la reduceri de cheltuieli cu utilitățile, transportul, folosirea de resurse alternative mult mai prietenoase cu mediul și mai puțin costisitoare.
• Suport în întocmirea documentației pentru obținerea certificării ISO 14001 – Sistem de Management de Mediu, necesar în procesul de atragere de fonduri sau colaborări.
• Suport în implementarea unor cerințe care vin din partea finanțatorilor (bănci sau investitori) în ce privește reducerea riscurilor de mediu precum și obținerea unor standarde recunoscute (afaceri „verzi”, clădiri „verzi”) care sunt mult mai profitabile, vizibile și finanțabile.
• Și nu în ultimul rând identificarea și implementarea de Strategii de CSR care contribuie mult la imaginea unei companii prin publicitate și impact pozitiv asupra comunității.

Despre Stratos: STRATOS este o companie care oferă consultanță în domeniul protecției mediului și servicii de mediu pe întreg teritoriul României, printr-o echipă experimentată de specialiști de mediu. Prin serviciile de mediu oferite, STRATOS asigură partenerilor săi respectarea obligațiilor ce le revin conform legislației de mediu și, în același timp, crește responsabilitatea față de mediu, astfel încât să asigure o economie și o societate sustenabilă. Pentru mai multe informații accesează site-ul: www.stratos.ro   Sursă foto: Sutterstock