Comisia Europeana a facut publice doua importante initiative destinate protejarii padurilor la nivel global. Pachetul legislativ cuprinde o propunere legislativa, cu scopul de a reduce riscul aparitiei pe piata Uniunii Europene a cherestelei si produselor de cherestea obtinute ilegal, precum si o Comunicare prezentand propunerea Comisiei in privinta despaduririlor din padurile tropicale.
Taierea ilegala de paduri si defrisarile au consecinte grave asupra mediului, contribuind la schimbarile climatice si la pierderi in ceea priveste biodiversitatea, amenintand totodata existenta populatiilor indigene.
Taierea ilegala de paduri este simptomul unor probleme mult mai mari, cum ar fi lipsa unui sistem de administratie privind padurile dar si o slaba aplicare a legilor deja existente. In contextul negocierilor internationale legate de protocolul de Kyoto post-2012 privind schimbarile climatice, Comisia propune urmarirea obiectivului de a opri pierderile globale privind padurile pana cel tarziu in 2030 si reducerea taierii padurilor tropicale cu cel putin 50% pana in 2020.
Insa batalia impotriva despaduririi nu este pierdută. Diverse organizatii, ecologisti si corporatii ingrijorate de situatia padurilor din intreaga lume isi unesc fortele pentru a imbunatati administrarea padurilor. De exemplu, World Wildlife Fund si Banca Mondiala au asistat guvernul Braziliei in initiativa de a infiinta noi parcuri nationale pe o suprafata de 17 milioane de hectare, care au fost astfel protejate de distrugere. Iar Departamentul de Stat al SUA a oferit un ajutor financiar de 53 milioane de dolari pentru conservarea padurilor din bazinul fluviului Congo.
Daca padurile mondiale vor avea parte de un mod de folosire complex, vom reusi sa asiguram nevoile lumii cu produse forestiere, conservand mediul. Plantarea de arbori ar trebui sa beneficieze de stimulente fiscale din partea guvernelor in cadrul legal international, la fel cum se intampla in cazul stimularii introducerii biocombustibililor pe pietele mondiale.
Sa aruncam o privire asupra legislatiei propuse de UE privind taierea ilegala de masa lemnoasa. Activitatile ilegale in ce priveste defrisarea sunt: taierea, transportarea, vanzarea sau cumpararea de masa lemnoasa in contradictie cu legile nationale. Se considera ca o proportie semnificativa - in jur de 19% din importurile de masa lemnoasa in Uniunea Europeana, provine din surse ilegale.
Taierea ilegala de masa lemnoasa este o problema majora cu implicatii grave asupra mediului, incluzand pierderea biodiversitatii, despaduriri si degradarea padurilor. Este parte a unei probleme mai largi, care cuprinde chestiuni legate de lipsa unei legislatii privind padurile, dar si o slaba punere in aplicare a legilor in vigoare, atragand dupa sine consecinte economice si sociale.
In prezent, padurile dispar cu o rata de aproape 13 milioane de hectare anual. Despaduririle sunt responsabile pentru aproape 20% din emisiile globale de gaze cu efect de sera si au devenit un subiect important in cadrul negocierilor internationale in derulare, privind noul protocol al Natiunilor Unite pentru perioada post-2012.
Comisia va pleda in cadrul negocierile internationale privind schimbarile climatice pentru instituirea Mecanismului Global privind Padurile si Carbonul. Prin intermediul acestuia, tarile aflate in curs de dezvoltare vor fi recompensate, pentru reducerea emisiilor realizate in urma reducerii defrisarilor si degradarii padurilor.
Comunicarea indica faptul ca, in perioada 2013-2020, un anumit nivel de finantare este necesar la nivelul Uniunii Europene pentru a lupta impotriva despaduririlor. Suma totala va depinde insa de actiunile de reducere a acestui fenomen, adoptate de catre tarile in curs de dezvoltare.
O mare parte a acestei finantari ar putea proveni din sumele incasate in urma licitarii alocatiilor in cadrul sistemului UE de schimb al cotelor de emisie de carbon. Se estimeaza ca daca 5% din aceste incasari ar fi puse la dipozitia Mecanismului Global Privind Padurea si Carbonul, s-ar strange 1,5 pana la 2,5 miliarde de Euro in 2020.
Intr-o masura mult mai mare decat isi da seama majoritatea oamenilor, hartia pe care scriem, apa pe care o bem, medicamentele care ne vindeca, lemnul din care sunt facute casele si mobila, toate provin din paduri. Tot padurile asigura aerul pe care il respiram si habitatul pentru speciile aflate pe cale de disparitie.
Aproximativ 1,5 miliarde dintre saracii planetei depind in mod direct de paduri pentru hrana si lemn... Si totusi despaduririle continua. Conform noilor estimări, au dispărut deja trei sferturi din padurile existente in zona temperată şi jumătate din pădurile tropicale de pe glob.
Cele mai recente date arată că anual se distrug peste 14,6 milioane de hectare de padure - o suprafata de aproape 4 ori decat cea a Elvetiei. Administrarea iresponsabila a padurilor, fenomen majorat de legi proaste si piata care rasplateste taierile ilegale, toate conspira in dezgolirea lumii de paduri.
Odata ce padurile vor incepe sa dispara, vor declansa efecte de mediu, sociale si economice, care ne vor afecta pe toti. Distorsionarea pietei lemnului, in cazul comertului ilegal face ca taierile ilegale sa fie mult sub valoarea pietii platite. Tarile in curs de dezvoltare pierd anual 15 miliarde de dolari din cauza defrisarilor ilegale.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
