Procentul nu a fost o surpriza pentru analisti, dar vine sa ridice un mare semn de intrebare asupra unei prea recente prognoze a bancii centrale de 5,7% inflatie pe intreg anul curent. Credibilitatea BNR este un ingredient esential al regimului de tintire a inflatiei, dar sarmul guvernatorului Mugur Isarescu nu este suficient pentru pastrarea ei.
Spre exemplu, daca un meteorolog imi spune ca la primavara, prin martie, va ninge, n-am de ales decat sa astept pana atunci sa vad daca a nimerit-o. Cand acelasi meteorolog imi spune insa ca maine va fi senin, si a doua zi de dimineata burniteaza si e ceata deasa, tendinta naturala este sa ma indoiesc profund de prognoza pentru primavara. Primavara in care, spun sefii din BNR, inflatia va reveni in culoarul de tintire. Inselarea asteptarilor legate de evolutia preturilor, de aceasta data, ar fi fatala pentru credibilitatea bancii centrale.
Contextual, este de mirare de ce BNR incearca sa minimalizeze esecul inregistrat anul acesta in tintirea inflatiei, cand acum tot ceea ce mai poate face este sa explice cauzele exogene ale fenomenului. Sa invoce, de pilda, clauzele de exonerare, toate in acest moment valabile. De pilda, preturile crescute pentru produse alimentare si petrol, care sunt considerate responsabile pentru inflatia mai ridicata nu doar in regiune, ci pe plan mondial. Bine explicata, aceasta conjunctura pentru care nu poate fi facuta responsabila Banca Nationala a Romaniei si nici macar Guvernul ar fi, in opinia mea, un argument mult mai puternic si elegant decat insistenta cu care oficialii bancii se vaicaresc de ponderea exagerata a painii in cosul de consum al romanilor. Pondere pe care, cu eforturi demne de o cauza mai buna, se straduiesc sa o scada.
