Intr-o companie multinationala sau internationala consolidata, axata in principal pe constructii, este destul de dificila respectarea termenelor fixe ale rapoartelor externe, indiferent daca acestea sunt raportari lunare specifice sau de consolidare.
Aceste dificultati sunt determinate, in principal, de anumite conditii, in care nu se stie exact daca facturile vor include taxa pe valoare adaugata sau nu, daca situatiile de lucrari, contractele sau facturile vor fi livrate la timp sau daca subantreprenorul cu care lucrezi va intelege exact termenii contractuali, din punct de vedere financiar, si nu considera contractul ca fiind doar o alta hartie in plus.
Raportul de consolidare se bazeaza pe estimari, insa chiar si aceste previziuni trebuie realizate in limitele impuse de standardele internationale de contabilitate.
Pe baza experientei proprii, as considera util ca, alaturi de abundenta de programe de training referitoare la inchiderea sau deschiderea exercitiului financiar, cu care suntem zilnic bombardati, ar trebui sa ne gandim la un training obligatoriu despre “drepturile si constrangerile contractuale, in special din punct de vedere financiar-contabil.





