Diaspora românească a transferat în România aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2013, prima jumătate a anului 2025, o sumă care depășește de peste două ori valoarea inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unei analize realizate de Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, transmite Agerpres.

Diaspora, sursă majoră de stabilitate financiară pentru economie

„Per total, din 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din afara ţării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă remarcabilă, de peste două ori mai mare decât valoarea agreată iniţial a PNRR. Un aspect important este stabilitatea şi rezilienţa acestor sume. Cei plecaţi nu au uitat de „acasă”. Numai în 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB). Practic, suma este de două ori şi jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creşterii numărului de emigranţi şi a veniturilor lor”, a subliniat Cristian Popa, într-o analiză publicată pe LinkedIn.

Pe de altă parte, la capitolul plăți, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România în 2024, un nivel cu circa 60% mai ridicat față de anul anterior.

„Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro (încasări minus plăţi). Dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plăţile accelerează. Pe baza datelor istorice şi a celor din primele două trimestre ale acestui an, ţinând cont de trend şi sezonalitate, o estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an. Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creşterea costului vieţii, ceea ce lasă multor români din străinătate mai puţini bani de trimis, dar şi prin reîntregirea/mutarea familiilor în străinătate, care reduce obligaţiile de întreţinere din ţară. Sau poate că mulţi pur şi simplu nu mai au cui să trimită bani acasă”, scrie oficialul BNR.

Din punct de vedere geografic, aproape jumătate din totalul remiterilor personale provin din Regatul Unit și Germania.

„Deşi diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania şi Franţa, în 2024 contribuţia sa financiară o depăşeşte acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste ţări, iar faţă de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare”, explică Popa, menționând diferențele de venituri, structura ocupațională și stabilirea definitivă a unor comunități în statele din sudul Europei.

Un caz similar este Irlanda, unde, deși comunitatea românească este mai redusă numeric, nivelul remiterilor rămâne ridicat, semn al unor venituri peste medie.

În paralel, România a devenit treptat și țară de origine a remiterilor, pe fondul creșterii numărului de muncitori străini.

„Volumul remiterilor din România către exterior a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani (de la sub 400 milioane euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde euro în 2024). Dacă în 2019 raportul încasări/plăţi era 14:1, în 2024 acest raport s-a redus la 4:1. Fenomenul este aşteptat să continue, dat fiind că deficitul de forţă de muncă internă persistă şi companiile recrutează tot mai mulţi muncitori străini. Vreau să fiu foarte clar: fără ei, economia României ar fi mai mică şi traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate”, a punctat Cristian Popa.

În opinia reprezentantului BNR, remiterile vor continua să joace un rol esențial atât timp cât există legături familiale puternice cu România, însă pe termen lung acestea ar putea intra pe o pantă descendentă, pe măsură ce generațiile tinere din diaspora se desprind de țara de origine.

„La nivel macro, aceste sume îmbunătăţesc finanţarea soldului contului curent şi sunt, de asemenea, o sursă de stabilitate pentru moneda naţională. (…) Fără aceste intrări externe, ar trebui să ne împrumutăm chiar mai mult decât o facem deja”, a mai scris oficialul BNR.