Nimeni nu a obligat Grecia să acumuleze datorii, dar na!, acum ele sunt aici. Aşa că Atenei îi rămân doar două opţiuni. Prima: face reforme profunde în administraţie, în sisteme sociale şi în finanţele sale şi primeşte de la creditorii internaţionali asistenţă de sute de miliarde Euro. A doua: Renunţă la presiunea partenerilor externi, la reforme şi la austeritate şi iese din zona Euro.
Evident că ieşirea din uniunea monetară ar fi extrem de greu de suportat pentru greci. Sărăcia ar deveni fundamentul societăţii elene în care multe generaţii de acum încolo ar plăti pentru o greşeală istorică. Europa însă poate suporta foarte bine ambele variante. Important e ca grecii să înţeleagă că lumea nu se mai învârte în jurul lor. Atena nu mai reprezintă o problemă sistemică. Dacă zona Euro va supravieţui în forma sa actuală nu se mai decide la Acropole, ci la Madrid, Paris şi Roma unde decizia elenă este observată cu atenţie, scrie RFI Romania.
Cert e că Atena nu mai poate transfera răspunderea şi reponsabilitatea pentru acţiunile sale la Bruxelles. Acolo avem destul din ambele ingrediente pentru a trece peste excluderea Greciei. Ar mai fi o ultimă notă de plată destul de mare, dar din acel moment Europa ar avea libertatea de a-şi modela viitorul aşa cum doreşte.
Alergia austerităţii (The Guardian)
Problemele politice interne cu care se confruntă Grecia sunt o manifestare a antipatiei faţă de reducerile bugetare care se extinde în întreaga Europă.
Uniunea monetară europeană trebuia să fie o căsătorie fără posibilitate de divorţ. Şi totuşi, la Berlin şi Bruxelles se încalcă toate tabu-urile pentru că la Atena nu există un guvern care să răspundă la telefon. Dincolo de acest aspect pe termen scurt, Europa se confruntă însă cu o dublă criză a economiei şi a democraţiei care curând va înghite întregul continent.
Grecii vor să rămână în zona Euro, dar nu în termenii dezastruoşi pe care i-au negociat până în prezent. Aşa că s-au folsit de alegeri pentru a desemna un parlament atomizat dpdv politic şi cu o componentă importantă a stângii radicale care are un singur scop: să denunţe acordurile internaţionale care impun austeritate şi sărăcie. În prezent, tot ce pot face europenii este să insufle teamă pacientului descriind urmările nefaste dacă acesta nu-şi ia pastilele. Dar având în vedere că pensiile au fost reduse cu un sfert şi că jumătate din tinerii eleni nu au după ce bea apă, e greu să argumentezi credibil că ieşirea din zona Euro ar fi mult mai rea decât e situaţia actuală.
Europenii ar trebui însă să ia o pauză de la Grecia. FMI avertizează că datoria Spaniei, a Greciei şi Portugaliei va creşte anul viitor în ciuda tuturor tăierilor de cheltuieli pentru că producţia este mai mică decât rata înapoierii împrumuturilor. Aşa că problemele se înmulţesc dincolo de Atena.
Prima săptămână încărcată a mandatului Hollande (Le Monde)
De azi începe o săptămână furibundă pentru cel care mâine va prelua şefia Palatului Elysee. De la ultimul consiliu al Partidului Socialist, Francois Hollande va plonja direct în primele summituri G8 şi NATO şi în primele sale întâlniri oficiale cu Angela Merkel şi Barack Obama.
Mâine la ora 10 va începe la Elysee ceremonia de învestire în funcţie a noului preşedinte francez. De la 11:30, Francois Hollande va începe un tur de forţă al omagiilor tradiţionale făcute de fiecare preşedinte al republicii franceze care va dura până la ora 15:00 când va fi prezent la primăria capitalei franceze pentru a primi medalia de aur a oraşului. Anunţul premierului va fi făcut tot marţi. Seara, Hollande va zbura la Berlin pentru un dineu de lucru şi o conferinţă de presă cu cancelarul Angela Merkel. Nu există nicio îndoială că cei doi lideri vor discuta despre renegocierea Pactului Fiscal.
Miercuri va fi anunţat viitorul cabinet francez, iar vineri, Hollande va avea o întrevedere cu Barack Obama la Casa Albă înainte de summitul G8. Cu preşedintele american va fi discutată problema retragerii trupelor franceze din Afganistan, printre altele. Testul G8 va fi extrem de important pentru Hollande. Două zile de discuţii despre Siria, Coreea de Nord şi Birmania vor fi atent urmărite pentru că noul preşedinte francez nu are nicio experienţă diplomatică anterioară. Duminică va începe apoi summitul NATO la Chicago care timp de două zile va reuni peste 60 de state participante. Este cel mai extins summit al Alianţei din istorie unde Hollande va trebui să ia poziţie faţă de scutul antirachetă criticat de Moscova. Lunea viitoare, preşedintele va prezida primul său consiliu de miniştri înainte de a se deplasa pe 23 mai la primul său Consiliu European.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
