Digital divide

Din discutie rezulta ca ar trebui sa fim chiar mandri de aceasta forta inertiala care ne duce inainte, si ca nu mai e nevoie de nimic pentru a aduce sistemul feroviar romanesc in randul cailor ferate europene.

Si intr-adevar, putem fi chiar mandri ca, cel putin dintr-un punct de vedere, suntem in pas cu tendintele europene si poate chiar vom deveni, intr-un viitor apropiat, obiectul analizei specialistilor internationali in organizarea transporturilor.

Lumea informatiei si comunicatiilor vuieste de ani buni pe o tema de importanta extrema: digital divide (segregatia digitala).

Cei implicati in domeniu avertizeaza asupra iminentei segregatii ce se poate inregistra intre rural si urban chiar intre tarile care au viziunea sa investeasca in tehnologia IT&C si cele care fac acest lucru cu o viteza mai mica (indiferent de combinatia bani, ideologie, neintelegere).

Impartirea aceasta se insinueaza si in lumea transporturilor feroviare, iar intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem este doar in ce tabara vrem sa fim. Liniile de mare viteza vs linii conventionale; ETCS2 vs ETCS1; ETCS vs sisteme nationale de semnalizare si control; material rulant nou (adaptat cerintelor de piata si mediu contemporane) vs material rulant invechit (poluant si cu costuri ridicate de operare). Iata doar cateva teme pe care trebuie sa le analizam pentru a stabili de care parte a noului “zid al Berlinului” vrem sa ne aflam.

Pe coama zidului nu ne vom gasi locul. Iar tragedia greaca isi confirma cursul. Insinuarea tehnologiilor moderne ale informatiei si comunicatiilor in lumea feroviara schimba ritmul jocului.

Tehnologiile care alta data deveneau caduce poate in 30 de ani, acum devin depasite moral in cinci ani. Unu si zero.